Linkuri accesibilitate

Cum ar putea societatea civilă să influenţeze dezvoltarea unor politici anti-corupţie eficiente


Experţii au atras atenţia că R. Moldova ar putea prelua practici eficiente de diminuare a corupţiei de la România.



Mai multe organizaţii obşteşti, între care Asociaţia presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, ADEPT, Fundaţia Soros şi Centrul de investigaţii jurnalistice au dezbătut azi, în cadrul unei mese rotunde, cum ar putea societatea civilă să influenţeze dezvoltarea unor politici anti-corupţie eficiente. La eveniment a fost lansată iniţiativa civică de control a integrităţii persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică. Experţii au trecut în revistă şi lecţiile învăţate din experienţele anterioare de acest fel. Mai multe detalii are Tamara Grejdeanu.

Experţii vor verifica declaraţiile de avere şi de interese a celor 101 deputaţi din legislativul de la Chişinău, a miniştrilor şi a altor funcţionari care conduc instituţii importante în stat. Membrii iniţiativei, remarcă Olga Crivoliubic, director de programe la Soros Moldova vor aprecia şi performanţele Comisiei Naţionale de integritate, făcând în paralel o analiză a declaraţiilor de venituri şi proprietăţi:

„Pe de o parte vom aborda atât aspecte instituţionale cât şi legislative, cât şi cazuri particulare, adică funcţionari şi demnitari suspectaţi de corupţie sau suspectaţi că ar fi fost implicaţi în anumite nereguli conexe corupţiei. Şi acest lucru va fi făcut în special prin investigaţii jurnalistice.”

Această campanie a ONG-urilor poate fi numită o continuare a Iniţiativei civice pentru un parlament curat, desfăşurată în timpul alegerilor parlamentare anticipate din 2010. Atunci a fost tipărită broşura „Cunoaşte-ţi candidatul”, doar că răspândirea ei a fost împiedicată prin decizia abuzivă, la părerea experţilor, a unei instanţe de judecată, la solicitarea unui concurent electoral.

Ca şi atunci, actuala monitorizare se va face din surse accesibile pentru fiecare, iar cei care riscă să ajungă în aşa zisa ,,listă neagră” sunt funcţionarii cu averi necorespunzătoare, care au profitat de funcţia deţinută în scopuri personale sau au administrat defectuos banul public.

Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi prevenire a Corupţiei consideră că aceste monitorizări, care creează deranj pentru funcţionarii publici, deşi deseori nu se bucură de o reacţie de condamnare din partea organelor de drept, pe termen lung ajută la responsabilizarea funcţionarului public şi îi poate determina pe liderii de partid să fie mai atenţi la integritatea persoanelor pe care îi promovează:

„O astfel de monitorizare a funcţionarilor publici contribuie la disciplinarea funcţionarilor publici, la respectarea legislaţiei de către aceştia. La fel, ea poate contribui şi la auto epurarea rândurilor partidelor. La fel, o astfel de monitorizare a candidaţilor publici educă şi societatea. Oamenii înţeleg că un funcţionar public nu are doar drepturi, că exigenţele faşă de funcţionarii publici urmează să fie mai mari decât faţă de cetăţenii obişnuiţi.”

Specialiştii notează că o componentă a controlului integrităţii demnitarilor vor fi şi investigaţiile jurnalistice. Ei speră ca munca lor să fie de ajutor pentru îmbunătăţirea activităţii Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate, instituţie despre care experţii spun că riscă să se transforme în „autoritate fără autoritate”.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice spune că în ultimii doi ani s-au înmulţit articolele în presă care scot în vileag cazuri de corupţie şi abuz din partea funcţionarilor publici. În opinia sa, dacă cetăţenii, presa şi ONG-urile vor fi incisivi, la următoarele alegeri, pe listele electorale vor fi mai puţini candidaţi compromişi :

„Ar fi bine şi noi aşteptăm să existe mai multă îndrăzneală din partea cetăţenilor ca să ne comunice cazuri în care funcţionarii abuzează, sau au averi, sau sunt implicaţi în anumite scheme cu contracte publice, pentru că deja se simte apropierea campaniei electorale. În toamnă să nu ajungem nepregătiţi, dar să avem dosare mai grele pentru funcţionarii care au abuzat în gestionarea banilor publici.”

Experţii au atras atenţia că Republica Moldova ar putea prelua practici eficiente de diminuare a corupţiei de la vecinii de peste Prut. Statisticile din România arată că din 100 de dosare care ajung în instanţa de judecată, 95 se termină cu condamnări reale. În opinia specialiştilor, o bună practică care ar amplifica autoritatea CNI-ului ar fi solicitarea confiscării averilor nejustificate ale funcţionarilor, aşa cum face Agenţia Naţională de Integritate în România.

XS
SM
MD
LG