Linkuri accesibilitate

Igor Boțan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), în dialog cu Valentina Ursu.


Retragerea deputatului comunist Mark Tkaciuk din Parlament, dar rămânerea lui, pentru moment, în Partidul Comuniştilor a tulburat apele politice de la Chişinău la sfârşitul săptămânii. Valentina Ursu a stat de vorba cu analistul Igor Boţan, director executiv la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT despre cum s-ar putea reorganiza partidele de stânga în actualul context politic naţional şi regional.

Europa Libera: Putem vorbi despre dezbinare în rândul comuniştilor, după plecarea aşa-zisului ideolog al formaţiunii Mark Tkaciuk din fracţiunea parlamentară?

Igor Boțan: „Eu cred că e prematur să vorbim despre dezbinare, dar cu certitudine ceva se întâmplă în Partidul Comuniştilor, judecând după reacţiile liderului şi ale membrilor fracţiunii Partidului Comuniştilor. S-a întâmplat ceva foarte important, dar cred că până la dezbinare e încă departe.”

Europa Libera: S-au făcut auzite voci care spun că opoziţia politică din Moldova, cum ar fi comuniştii, socialiştii, sunt sprijiniţi de către Rusia în schimbul susţinerii integrării în Uniunea Vamală sau cea Euroasiatică, un model integraţionist alternativ Uniunii Europene. Ce mesaje vin din capitala rusă?

Igor Boțan: „Federaţia Rusă a transmis mesaje foarte-foarte clare prin domnul Rogozin. A fost un fel de cartonaş galben pentru Partidul Comuniştilor, că la Moscova nu au uitat comportamentul flexibil, manifestat anterior de către Vladimir Voronin. Acest lucru nu a fost uitat, iar mesajele Moscovei sunt foarte clare. Vor fi susţinuţi cei care promovează ideea federalizării Republicii Moldova şi promovează de o manieră intransigentă renunţarea la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi, respectiv, aderarea la Uniunea Vamală, şi integrarea ulterioară în Uniunea Euroasiatică.”

Europa Libera: Cine sunt aceştia?
Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boțan: „Noi vedem foarte clar cine sunt aceştia. Cel mai fidel promotor este Partidul Socialiştilor cu liderul acestuia Igor Dodon. Partidul Comuniştilor în retorică este pentru acest vector, dar, aşa cum spuneam, în ultima perioadă, liderul formaţiunii, care este unul foarte experimentat, a vorbit în termeni mai vagi, a lăsat loc pentru flexibilitate, înţelege că lucrurile nu sunt atât de simple, pentru că există factorul ucrainean.

Nu poţi face strategii politice în Republica Moldova, făcând abstracţie de factorul ucrainean, care va fi unul extrem de puternic, în următorii câţiva ani de zile. De aceea, cred că Voronin îşi manifestă flexibilitatea, luând în calcul factorul ucrainean, pe când aripa mai tânără din Partidul Comuniştilor, cea intransigentă, face oarecum abstracţie de factorul ucrainean şi impactul acestuia asupra vectorului politicii externe din Republica Moldova.”

Europa Libera: Admiteţi un nou tandem politic Mark Tkaciuk–Renato Usatîi?

Igor Boțan: „Nu, nu cred că este posibil aşa ceva. Despre Mark Tkaciuk s-a vorbit mult, dar este cert că este o persoană care are principii, care nu-şi schimbă principiile peste noapte, este un erudit şi un intelectual, care nu cred că poate să-şi permită, cel puţin este părerea mea, să intre într-o colaborare politică cu un politician nou, cum este Renato Usatîi, care nu are biografie politică, şi care vine din afaceri şi despre care se vorbeşte, şi chiar el însuşi vorbeşte despre sine cu ironie că este numit politician cu reputaţie dubioasă.”

Europa Libera: Partidul Democrat rămâne partid de stânga?

Igor Boțan: „Partidul Democrat încearcă să revină pe segmentul de stânga. Mesajele sunt foarte nuanţate acum.”

Europa Libera: Ce înseamnă „foarte nuanţate”?

Igor Boțan: „Partidul Democrat, care cinci ani s-a aflat la guvernare, a promovat vectorul european, acum deocamdată renunţă la retorica proeuropeană, pentru că această retorică proeuropeană aduce mai mult, hai să zicem, beneficiu electoral Partidului Liberal Democrat. Integrarea Europeană s-a făcut mai mult sub umbrela Partidului Liberal Democrat, de aceea, cred că, dacă Partidul Democrat va promova aceeaşi retorică proeuropeană, va aduce apă la moară Partidului Liberal Democrat. De aceea se distanţează în retorică şi încearcă să revină la mesajele tradiţionaliste ale acestei formaţiuni, legate de limbă, de identitatea etnică, de protecţia socială, de bunele relaţii cu vecinii şi aşa mai departe. Este revenirea la ceea ce este cunoscut electoratului.”

Europa Libera: Domnule Boțan, faptul că Moscova susţine anumite formaţiuni politice sau lideri de opinie, lideri politici înseamnă că Moscova nu s-a resemnat deocamdată că parcursul european al Moldovei este unul ireversibil?

Igor Boțan: „Eu nu cred că Moscova vreodată s-a resemnat. Moscova nu crede lacrimilor. Moscova a avut strategii, chiar dacă acestea nu erau foarte explicit formulate. Ne-am convins acum, după criza ucraineană, că enclavele separatiste din Georgia, Republica Moldova au fost instituite, constituite, menţinute cu bătaie lungă, pentru ca la momentul potrivit să dea efect şi randament.

Și de aceea putem cu certitudine spune că Federaţia Rusă a căutat parteneri în ţările din fostul spaţiu sovietic, pentru a-şi consolida la un moment dat vectorul de constituire a Uniunii Euroasiatice, evident, fără Ţările Baltice, adică teritoriul fostei Uniuni Sovietice să fie cumva reorganizat sub influenţa Moscovei. S-au pregătit tot felul de abordări pentru aceasta: lumea rusă, care are la bază un trecut istoric, limba rusă, cultura rusească pentru ţările din Europa de Est, foste republici sovietice, factorul religios. Deci, este vorba despre biserica ortodoxă rusă şi filialele ei în aceste republici. Sunt lucruri care au fost cumva constituite şi care, la un moment dat, păreau destul de vagi.

S-a vorbit despre faptul că Federaţia Rusă îşi constituie ceea ce se numeşte soft power în varianta rusească, dar şi am văzut că, până la urmă, s-a renunţat la aceste lucruri exact în momentul când trebuiau să fie parafate Acordurile de Asociere cu patru ţări incluse în Parteneriatul Estic. Şi am văzut că atunci s-a intrat în forţă prin embargouri, prin ameninţări, prin promisiuni şi am văzut că, rând pe rând, a renunţat Armenia, apoi Ucraina, apoi s-au făcut presiuni asupra Republicii Moldova, continuă să se facă. Cu Georgia lucrurile par să fie puţin mai clare, pentru că în cazul Georgiei lucrurile dramatice s-au produs în 2008.”
XS
SM
MD
LG