Linkuri accesibilitate

„Am văzut că au şi alte proiecţii de film foarte interesante, este un program încărcat din punct de vedere cultural şi este atractiv pentru noi, tineretul.”



În cea de-a doua zi a Festivalului Filmului European, publicul care s-a adunat în sala cinematografului Gaudeamus, printre care şi eu, am urmărit istoria emoţionantă a doi germani care au revenit pe meleagurile copilăriei, şi anume în localitatea Marienfeld din raionul Cimişlia. Eroii nu-şi mai amintesc dacă etnicii germani au părăsit satul de bună voie sau nu, în 1940, dar povestesc în amănunte cum arăta ograda casei părinteşti şi cum se jucau pe când erau mici. Alături de filmul „La limita de jos a cerului”, coproducţie moldo-română care a inaugurat festivalul, documentarul „Acasă în Marienfeld” este rezultatul unei colaborări moldo-germane, între televiziunea publică Moldova 1 şi Deutsche Welle.

Amintirile depănate de eroi, împreună cu cele ale actualilor localnici reconstruiesc de fapt un puzzle, istoria coloniştilor germani stabiliţi în Basarabia. Irina Crăciun, parte a echipei de producţie spune că pelicula redă, fără retuşări, adevăratele trăiri ale revenirii la baştină:

„Laitmotivul acestui film este de fapt căutarea rădăcinilor şi iată că aceşti nemţi basarabeni au revenit acasă, acasă în Marienfeld. Olga credea că alta era casa ei şi noi iată am surprins momentul în care chiar a intrat pe locul casei sale.”

Unii spectatori au venit să vadă anume acest documentar, alţii şi-au trecut în agendă toate proiecţiile festivalului. După aplauzele îndelungate, la final de proiecţie stau de vorbă cu câţiva dintre ei. Îmi spun că le-a trezit interes convieţuirea dintre cele două etnii şi valorile comune pe care le împărtăşesc:

„Am văzut ce oameni frumoşi au locuit acolo şi ce oameni frumoşi locuiesc şi acum acolo, şi cum iubesc pământul acesta şi unii şi alţii. Şi sunt nişte lucruri frumoase care arată că hotarele nu ne despart, şi e bine că se reconstruieşte din nou o viziune asupra umanului şi a interacţiunii.”

„Cred că v-aţi dat seama şi după reacţia sălii că filmul a trezit emoţii, a trezit interes. Mai rar am văzut să reacţioneze astfel la un film documentar. Plus la toate eu cred că şi tema prezintă un mare interes, bănuiesc că nu prea ştim sau ştim foarte puţine despre germanii din Moldova.”

Pe afişul celei de-a treia ediţii a Festivalului Filmului European care va dura până pe 16 mai sunt trecute 14 filme. Hubert Duhot, manager de proiecte în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene spune că fiecare ambasadă a ales un film care să reprezinte cât mai bine specificul şi valorile ţării, iar toate în ansamblu împărtăşesc diversitatea patrimoniului cultural european:

„Filmele din program sunt foarte diferite, avem documentare, drame şi alte genuri. Ideea este că încercăm să prezentăm o ofertă aşa de deschisă şi variată, care să prezinte Europa în toată diversitatea ei.”

Dacă în cadrul altor festivaluri spectatorii vin să vadă pe ecran mare pelicule de mult îndrăgite, în cadrul acestui festival, publicul poate vedea producţii recente din Spania, Italia, Danemarca sau Suedia, dar deja apreciate de cinefili din întreaga Europă. Tinerii cu care am reuşit să vorbesc mi-au spus că nu vor rata nici o zi de proiecţie, mai ales că intrare este liberă:

„Am văzut că au şi alte proiecţii de film foarte interesante, este un program încărcat din punct de vedere cultural şi este atractiv pentru noi, tineretul.”

„În primul rând eu aş spune că este o ocazie frumoasă pentru studenţi, pentru tineri, să vină la film, unii îşi permit, alţii nu, şi în primul rând este un schimb cultural. Chiar în filmul de azi am putut observa o colaborare între poporul german şi cel moldovean. Şi într-adevăr, mai bine decât în film, aceste valori nu poţi să le redai că realitatea nu o văd toţi, cărţi citesc mai puţini, dar prin film, e un mijloc modern de a transmite toate astea.”

La cinematograf, am întâlnit şi tineri pentru care festivalurile de film deţin întâietate în clasamentul ofertelor culturale. În opinia lor nu este o oportunitate mai bună de a te încărca cu inspiraţie, creativitate şi a desprinde lecţii de viaţă, redate prin imagini multiculturale.
XS
SM
MD
LG