La conferința televizată anuală de întrebări și răspunsuri de la Kremlin, liderul rus a mai spus că oamenii din regiunea transnistreană „ar trebui să aibă dreptul să-și decidă singuri soarta” și a sugerat că dialogul privind viitorul regiunii ar trebui intensificat.
Putin a făcut aceste remarci la o zi după ce legislativul de la Tiraspol a aprobat decizia de a cere Rusiei și unor organizații internaționale recunoașterea independenței regiunii transnistrene. Cererea Tiraspolului a fost criticată drept unilaterală de guvernul Republicii Moldova și de MAE român.
Sesiunea televizată de întrebări și răspunsuri de la Moscova s-a concentrat în special pe situația din estul Ucrainei și pe anexarea Crimeii.
Vladimir Putin a respins drept „murdare” afirmațiile că militari ruși sau agenți sub acoperire ar fi implicați în tulburările separatiste din estul Ucrainei. El nu a exclus însă posibilitatea de a trimite trupe în regiune, dar precizînd că speră foarte mult să nu fie obligat să facă asta.
Președintele rus a afirmat că în evenimentele din estul Ucrainei sînt implicați „doar localnici”.
Dar pentru prima oară a admis public că trupe rusești au sprijinit forțele de „auto-apărare” în timpul referendumului secesionist care a avut loc în Crimeea în luna martie. El a spus că oamenii din sud-estul Ucrainei sînt îngrijorați cu privire la viitorul lor, după ceea ce el a numit „lovitura de stat neconstituțională” din februarie din Ucraina.
În opinia liderului de la Kremlin, noile autorități ale Ucrainei „trag țara într-un abis”, iar trimiterea de tancuri și avioane împotriva populației civile este o crimă.
Putin a amintit că Parlamentul rus i-a dat „dreptul” de a folosi forța militară pentru a-i apăra pe vorbitorii de rusă din estul Ucrainei.
Vorbind reporterilor după sesiunea maraton de întrebări și răspunsuri, Vladimir Putin a refuzat să spună ce anume ar putea declanșa desfășurarea de trupe rusești. El a spus că nici măcar nu vrea să vorbească despre asta, pentru a evita agravarea crizei.
În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Putin a spus că Rusia nu a luat Crimeea cu forța, ci oamenii înșiși au decis să se alipească Rusiei, iar trupele rusești au fost desfășurate pentru a garanta un vot corect la referendumul din 16 martie, pe care Ucraina și Occidentul l-au respins ca fiind ilegal.
Președintele rus a spus, de asemenea, că intervenția în Crimeea a fost în parte influențată de riscul extinderii NATO, și că planurile de extindere NATO ar scoate Rusia din regiunea Mării Negre.
El a mai afirmat că acordă o mare importanță convorbirilor pluripartite dintre Rusia, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană care au început în 17 aprilie la Geneva.
Dar a adăugat că nu terțe părți, cum ar fi Rusia sau Statele Unite, trebuie să găsească un compromis, ci ucrainenii înșiși trebuie să găsească o soluție care să le garanteze drepturile regiunilor unde se vorbește rusa ale Ucrainei.
Vladimir Putin a declarat și că Rusia nu va recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale programate să aibă loc în Ucraina în 25 mai, în cazul în care campania electorală continuă în actuala manieră, pe care a numit-o inacceptabilă.
Vorbind despre relațiile cu Statele Unite, liderul rus a spus că încrederea dintre Rusia și America a fost pierdută „într-o oarecare măsură”, dar nu din vina Moscovei, și a fost pierdută cu mult înainte de criza din Crimeea.
Rusia dorește să reia cooperarea, a afirmat Putin, adăugînd însă că Washingtonul ar trebui să renunțe la standardele duble și să respecte interesele celorlalți și legile internaționale.
Vladimir Putin a mai spus că Moscova nu dorește să strice relațiile cu Europa.
