Nascut la 19 septembrie 1984 in orasul Chisinau. A absolvit Facultatea Calculatoare, Informatica și Microelectronica, Universitatea Tehnica a Moldovei. Pe parcursul a cinci ani, a activat in domeniul Tehnologiilor Informationale ca inginer in asigurarea calitatii produselor Software. Actualmente este Business Analyst la o companie privata cu capital american.
Luni
Am inceput saptamana devreme. Nu in zadar se spune ca ziua de luni este una grea - primul lucru pe care l-am facut dupa ce am iesit din casa, a fost sa duc automobilul la reparatie. De acolo am luat microbuzul pana la serviciu si asa, probabil, va fi vreo doua zile, cat masina ramine pe mana mecanicilor. La birou mi-am baut cafeaua de dimineata si am deschis proiectul la care lucrez de jumatate de an si care-i pe ultima suta de metri. Cand munca pe care o faci te implineste, timpul trece neobservat si iata ca-i ora mesei, dupa care urmeaza o plimbare prin parcul Dendrarium, unde primavara se face deja simtita. Spre seara surpriza: de la autoservice ma anunta ca pot lua masina! In drum spre casa vad o manifestatie in PMAN, e totusi 7 aprilie. Mai multi tineri au aprins luminari, o juna plange si incearca sa se fereasca de camerele de luat vederi. In multime nu zaresc niciun oficial, care in loc sa faca lumina in cele intamplate, n-au facut decat sa tina niste dezbateri sterile in parlament ... Acasa ma intorc la cele lumesti - si inchei ziua cu un film bun si mult asteptat: Game of Thrones, sezonul 4, bazat pe nuvela "A Song of Ice and Fire" de George R.R. Martin.
Marți
De dimineata merg spre lucru si asa cum se obisnuieste pe str. Florilor pe la ora 9.00 ambuteiajele sunt la ele acasa, aceeasi istorie pe bvd. Vieru, ajungand insa pe langa Circ, surpriza! Un sofer de maxi-taxi oprit langa statie, lasa pasagerii, porneste fara sa se asigure si-mi taie calea creandu-mi situatie de accident. Claxonez, il evit cu succes si merg inainte, insa mai aproape de teatrul Eugene Ionesco domnul cu pricina ma depaseste pe dreapta, si franeaza violent la o zebra chiar in fata mea - iarasi neplacut. Oare cand se vor invata soferii din Chisinau sa conduca mai disciplinat si responsabil? Ne vrem totusi capitala europeana? Oare avem nevoie de atatea maxi-taxi-uri, care, in mod surprinzator, majoritatea sunt automobile reutilate din masini de transportat materiale de constructie, straniu, cum in genere au fost licentiate? Ma intreb, oare nu ar fi mai placut ca primaria municipiului sa impanzeasca orasul cu troleibuze noi care sunt net superioare la capitolul ecologie, comfort si pret, in plus aceasta ar contribui si la scaderea numarului mare de automobile din capitala!
In fine, alta e stirea zilei – decizia UE de a ne oferi regim liberalizat de vize,hotararea este publicat in jurnalul oficial european! Desi nu am prea stat in rand la ambasade, ma bucur sincer. Or, vestea asta vine cu o zi inainte ca nevasta mea sa solicite viza pentru România, acolo ne-am planificat vacanta de Pasti.
Seara, dupa ce inchei programul de lucru, ne intalnim cu prietenii intr-un local ca sa stabilim itinerarul calatoriei. Aici observ o multime galagioasa care urmareste un meci de fotbal pe un ecran imens, ideal pentru microbisti, imi zic, desi nu ma regasesc printre ei. Asta insa nu ma impiedica sa tin pumnii pentru nationala României :) Prietenii au comandat deja mancare si ma indeamna sa gust bucate gatite din carne de prepelita, care pana la urma s-au dovedit a fi picioruse de broasca: care, la gust par a fi carne de pui cu aroma de peste :)
Miercuri
Ne-am trezit mai devreme ca sa ajungem la timp la Consulatul României. Urmeaza ultima incercare inainte de liberalizarea regimului de vize. De data asta sper sa fie fara incidente, insa dupa experienta de data trecuta imi las nevasta in fata consulatului cu inima stransa, fiindca anul trecut a ratat vacanta din „mila" unui functionar de la ghiseu. Nu se va intampla insa si anul acesta, odata ajuns la lucru aflu ca totul a decurs bine :)
Citesc stirile in timp ce-mi beau cafeaua: rusii dupa ce au ocupat Crimeea si au adunat masiv trupe militare la hotarul cu Ucraina, chit ca vor sa invadeze intreg sud-estul tarii vecine si nu mai dau semne de retragere, tensiunea e in crestere, iar de Transnistria nici nu mai spun ... incepe lucrul, pregatesc scenariul demonstrativ la proiectul, pe care urmeaza sa-l prezentam potentialilor clienti.
Seara imi iau nevasta de la serviciu ca sa plecam impreuna acasa.
Joi
Imi duc automobilul iarasi la service, de data aceasta pentru un control de rutina si ca sa schimb niste consumabile. Odata ajuns la mecanici ma bucur sa aflu ca totul e bine, trebuie schimbate doar cateva piese, insa se pare ca intreg procesul va dura ceva timp, plecand la lucru sper sa fie gata cat de repede posibil, iar de nu, voi calatori cu transportul public.
La lucru, continuu sa elaborez scenariul, care il trimit prin e-mail sefului spre aprobare.
Seara particip la o sedinta cu intreaga echipa. Spre fericirea noastra aflu ca dupa cateva runde de negocieri cu mai multi clienti, ei au decis sa semneze contractele si vor procura pachetele noastre de produse, ca o paranteza: noi producem solutii software pentru domeniul medicinal, astfel inregistram inca o reusita care ne asigura realizarea planului pe prima jumatate de an; iar dupa ce fiecare isi prezinta statutul primim sarcinile pe saptamana viitoare.
Vineri
La serviciu dupa o cafeluta fierbinte ne asezam impreuna cu Ion sa pregatim un demo enablement, cum spun americanii, adica o prezentare introductiva pentru noul produs pe care iata-iata trebuie sa-l lansam, deadline-ul - adica termenul limita se apropie, insa toate decurg dupa plan, deci inca o reusita mare a echipei noastre este garantata!
Citesc o stire cica cutremuratoare: presedintele Federatiei Ruse ameninta cu sistarea livrarilor de gaze si ai nostri se tot incapataneaza sa diversifice sursele de aprovizionare, si pun bete in roate proiectelor de interconnectare energetica cu Romania, gazoductului Iasi-Ungheni, si refuza sa procure gazul lichefiat ieftin de la americani, ma gandesc si normal daca primesc procente bune din otkat prin firme fantome de la pretul exagerat al gazelor monopolului rusesc.
Mai apoi ma duc sa-mi iau automobilul care e gata si ma asteapta. Pe ploaie ma intorc la lucru, nu mai simt cum trece vremea si deja e seara si timpul de a savura week-end-ul. Numai bine.
