O elită între două lumi: multe din personalitățile culturale ale Moldovei se află în Rusia. Ce părere au despre anexarea Crimeii, despre conflictul Moscovei cu noua conducere de la Kiev?
Foarte puţini dintre reprezentanţii elitei culturale moldovene din Rusia, cu care am reuşit să stau de vorbă, au acceptat să-şi expună punctul de vedere despre evenimentele din ţara vecină şi recenta anexare a Crimeii la Federaţia Rusă. Explicația acestora a fost că „artiștii ar trebui să facă artă şi să nu se implice în politică”. Iată de ce, spre exemplu, contactat de Radio Europa Liberă, scriitorul Ion Druţă, care de 45 de ani locuiește la Moscova, a spus doar că „este îngrijorat de evoluția din regiune”.
Artistul plastic Mihai Ţăruş, stabilit în Sankt Petersburg, dar care revine cu regularitate în Republica Moldova, în atelierul său de la Chişinău, regretă că partea de Est a Europei trece la moment printr-un dezastru. Iată cum a răspuns pictorul la întrebarea: dacă ar putea Republica Moldova urma scenariul din ţara vecină:
Mihai Ţăruş: „Se poate întâmpla orice, dacă vor ruşii şi nimeni nu îi poate opri.”
Europa Liberă: În rândul intelectualilor se discută acest subiect?
Mihai Ţăruş: „Eu citesc pe internet, mai mult nu prea am contacte. A fost publicată o listă a intelectualilor care au semnat pentru susținere şi este de ajuns, cred, ca să-ţi dai seama care sunt intelectualii. A mai fost o altă listă în care au semnat cei ce sunt contra, dar sigur că sunt cu mult mai puţini. Să susţii o acţiune militară care a fost în felul acesta înfăptuită nu cred că e cel mai bun lucru pentru intelectuali, doar că ei sunt dependenţi şi nu au curaj. Dacă au curaj, rămân în stradă.”
Născut în stânga Nistrului, la Râbniţa, Eugen Doga, considerat a fi cel mai mare compozitor al Moldovei, s-a arătat îngrijorat atât de anexarea Crimeii la Federaţia Rusă, dar mai ales de viitorul regiunii transnistrene, regretând că actuala clasă politică nu implică şi intelectualitatea în rezolvarea problemelor interne ale ţării:
„Pe mine mă interesează criza noastră, fiindcă eu rămân fără Patrie. Asta-i criză şi ea, din păcate, durează 22 de ani şi nimic! Aşteaptă să vină să-i ocupe. Stă armata a 14-ea atâţia ani. Uite aici sunt probleme foarte mari şi toate trec în tăcere, din păcate. Ei, conducătorii, de ce nu ne adună pe noi, intelectualii, să stăm la o masă rotundă, să vorbim despre aceste probleme. Ce, ţara numai lor le aparţine sau şi nouă? De ce nu ne adună să ne punem la sfat ce facem mai departe?”
Interpreta Nadejda Cepraga, care locuieşte de peste trei decenii la Moscova, a evitat să vorbească despre motivele politice sau economice care pun la grea încercare Ucraina, spunând că are încredere în înţelepciunea conducătorilor din regiune şi în voinţa divină:
„E clar că-i dureros pentru toţi, noi mai suntem şi vecini şi e clar că e dureros pentru toţi. Omul cu frică nu trebuie să trăiască, trebuie să trăiască cu credinţa în Dumnezeu, în Cel de Sus, şi să trăiască cu credinţa în oamenii din jur. Când doi se ceartă face primul pas cel care-i mai înţelept. Aşa şi aici. Eu cred că o să le ajungă înţelepciune şi o să fie tot normal. Noi însă trebuie să trăim numaidecât cu speranţa.”
Poziţia moderată şi, mai ales, distantă a intelectualilor moldoveni, stabiliţi în Federaţia Rusă, cel mai bine a fost ilustrată de discuţia pe care am avut-o cu unul dintre reprezentanţii elitei moldovene de acolo, care ne-a rugat, totuşi, să nu-i dăm numele. El şi-a explicat temerea prin „atmosfera plină de suspiciune” care domneşte în Rusia, unde „părerile care vin în contradicţie cu politica oficială nu sunt agreate”.
