Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Ruşii au pierdut capacitatea de a folosi conflictul din Transnistria ca pe o pârghie antieuropeană”


La Simferopol

La Simferopol

Despre relaţiile moldo-ruse în contextul crizei din Ucraina, Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic american Vladimir Socor.

Şefa diplomaţiei moldovene Natalia Gherman se va întâlni la sfârşitul acestei săptămâni cu omologul său rus Serghei Lavrov. Este prima întrevedere după anexarea Crimeii de către Ucraina şi după ce în Adunarea Generala ONU Moldova a votat în favoarea rezoluției prin care Rusia era criticată pentru această anexare considerată ilegală şi încălcând legislaţia internaţională. Dintre ţările din apropierea Rusiei, numai Armenia şi Belarus au votat împotriva rezoluţiei, iar în favoarea ei, numai Moldova, Ucraina, Georgia şi Azerbaidjan. Restul ţărilor din CSI s-au abţinut. Reamintim că un favoarea rezoluției au votat 100 de tari, s-au abţinut 58 şi au votat împotrivă 11. Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic Vladimir Socor.

Europa Liberă: Dacă ați fi șeful diplomației de la Chișinău și ați avea prilejul să vă întâlniți cu colegul dumneavoastră rus, domnul Lavrov, ce set de probleme ați aborda?

Vladimir Socor: „Eu mă jenez să dau sugestii ministrului de Externe al Republicii Moldova, doamnei Gherman, în cazul de față. Personal mi-e greu să îmi imaginez cum aș putea face față, ca ministru de Externe al unei țări mici și vulnerabile, într-o întâlnire cu ministrul de Externe al unei țări care este adversarul și nu partenerul Republicii Moldova. Îmi dau seama foarte bine că diplomația Republicii Moldova și statul ca atare trebuie să manifeste prudență, în această etapă. Moldova se prezintă într-o poziție vulnerabilă la orice negocieri pe plan bilateral cu Rusia, vulnerabilă din cauza situației economice generale și din cauza contextului electoral, cu alegerile parlamentare, campania practic a și început, iar Partidul Comuniștilor nu va câștiga, dar va obține un rezultat bun. În plus, politicieni mai mărunți din Republica Moldova aleargă spre Moscova, deci, motive de vulnerabilitate. Moscova încă nu a intervenit, în campanie electorală, mai poate încă să o dacă. Deci prudență! Dacă aș fi diplomat moldovean, nu mi-aș permite satisfacții de tip emoțional, prin confruntări cu Rusia. În politică și în diplomație nu suntem acolo ca să ne simțim bine.”

Europa Liberă: Ca să nu ai confruntare cu partenerul strategic, așa cum e numită Federația Rusă în relația cu Republica Moldova, cum ar trebui să negociezi?

Vladimir Socor: „A abandona unele formule pe care le aud, chiar și după criza din Crimeea, fiind pronunțate la Chișinău.”

Europa Liberă: De exemplu?
Vladimir Socor

Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Nu vom câștiga respectul Rusiei, dacă o vom numi în continuare partener strategic. Nu e nevoie de așa ceva. Nu numai că nu obținem nimic, dar obținem poate chiar disprețul adversarului. Nu este o realitate. Rusia nu este un partener. Da, e nevoie de Rusia în anumite privințe pe plan economic. Sperăm că, în curând, după semnarea acordurilor cu Uniunea Europeană, nu vom mai avea nevoie de Rusia, cel puțin, nu atât de presant. Dar este de prisos și contraproductiv să denumim Rusia un partener, nu ne crede nimeni și nici nu ar trebui să ne creadă. De asemenea, dacă aș fi demnitar al Republicii Moldova, nu ministru de Externe, dar orice fel de reprezentant, trebuie pronunțate două adevăruri, nu în mod confrontațional, dar în mod concret și faptic, și politicos. Prima: Republica Moldova consideră, în primul rând, oficialitățile Rusiei ca purtând răspunderea pentru ocuparea unei părți a teritoriului Ucrainei și, deci, și oficialitățile Rusiei, nu numai ale Ucrainei sunt pasibile de sancțiuni.

Și alt punct în conversație ar trebui să fie acela: dată fiind intensificarea la maximum, în mod public, a eforturilor Rusiei de a impune Ucrainei o pretinsă federalizare,
Nimeni nu a împuternicit Rusia să fie garanta unei eventuale viitoare reglementări din Transnistria...
Republica Moldova nu consideră că o asemenea evoluție în Ucraina ar justifica vreodată o evoluție paralelă în federalizarea Republicii Moldova. Și acest lucru trebuie spus, nu neapărat public, dar în particular, cu siguranță, trebuie afirmat.

De asemenea, dat fiind, cum am observat, în știrile din ultimele zile, că în dialogul ruso-american partea rusă continuă să afirme că Rusia este o garantă a unei eventuale viitoare reglementări a conflictului din Transnistria, e necesar ca, în dialogul Chișinăului cu Washingtonul, să fie clar că nimeni nu a împuternicit Rusia să fie garanta unei eventuale viitoare reglementări. Și acest lucru trebuie spus și rușilor. Domnul Lavrov repetă întruna afirmația potrivit căreia Rusia va fi garanta reglementării, dar nu este niciodată contrazis. Aceasta poate duce în viitor la o situație în care Rusia cu atât mai vârtos să pretindă la rolul de garant, argumentând că Moldova nu a avut obiecțiuni, de câte ori Rusia a afirmat acest lucru.”

Europa Liberă: Domnule Socor, după recenta întrevedere pe care au avut-o cei doi șefi ai diplomațiilor de la Washington și Moscova, presa din Federația Rusă tiraja informația precum că problema transnistreană ar fi figurat pe agenda întrevederii celor doi înalți demnitari. Pe de altă parte, de la Washington nu s-a spus nimic despre faptul că s-ar fi vorbit și despre conflictul transnistrean. Ce trebuie să credem?

Vladimir Socor: „Domnul Lavrov sunt sigur că a ridicat această problemă, da, de altfel, și președintele Putin, cu siguranță, a ridicat această problemă în convorbirea telefonică cu președintele Obama. Și Lavrov, în întâlnirea de la Paris de ieri, cu John Kerry. Nu am nici un motiv să pun la îndoială afirmațiile și ale Kremlinului, și ale ministerului de Externe rus că Putin și Lavrov au ridicat această problemă. Dar e important de precizat ce anume au ridicat, în ce mod au formulat. Și mie mi se pare comunicatele rusești sunt credibile în acest punct și nu sunt motiv pentru noi de alarmă. În ambele cazuri, și Putin, și Lavrov s-au plâns că autoritățile ucrainene ar bloca, chipurile, Transnistria pe segmentul respectiv al frontierei de stat între Ucraina și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și ieri adjuncta secretarului die stat american, doamna Nuland, a spus că nu e vorba despre un blocaj.
Vladimir Socor: „Da, nu e vorba despre un blocaj, dar acuzațiile rusești priveau Ucraina, nu priveau Republica Moldova. Se refereau la faptul că autoritățile ucrainene controlează foarte atent legitimațiile și documentele călătorilor și, în unele cazuri, i-au întors îndărăt, în Transnistria, pe unii cetățeni ruși care purtau cu ei obiecte suspecte. Între timp, am văzut interviul lui Evgheni Șevciuk, acordat unei publicații moscovite, în care Evgheni Șevciuk se plânge, în mod concret, că propriul său reprezentant, un oarecare Oleg Segal, în contactele cu autoritățile Rusiei, a fost oprit și întors îndărăt de către ucraineni, la frontiera cu Ucraina. Șevciuk adaugă: anume acest caz, spune Șevciuk, a fost ridicat de către partea rusă în convorbirile Putin-Obama și Lavrov-Kerry.”

Europa Liberă: Dar să revenim la punctele puternice, de neclintit, ale Chișinăului în dialogul cu Moscova. De exemplu, dacă autoritățile de la Chișinău spun demnitarilor de la Moscova că vor să soluționeze conflictul transnistrean și răspunsul Moscovei este da, dar fără ca Moldova să se apropie de UE. Ce răspuns are Chișinăul?

Vladimir Socor: „Aceasta este întrebarea întrebărilor. Deocamdată Moscova nu dorește deloc rezolvarea conflictului transnistrean. Deocamdată Moscova nu are ce
Deocamdată Moscova nu dorește deloc rezolvarea conflictului transnistrean...
să ne vândă. Am putea ajunge, ipotetic, în situaţia în care Moscova ar încerca să ne vândă ceva şi anume rezolvarea conflictului din Transnistria în termeni definiţi de Moscova sau, poate, în termeni care urmează să fie negociați, dar, totuşi, mult mai apropiat de viziunea Moscovei. Să ne vândă aşa ceva în schimb pentru un preţ, preţul fiind, cum ai spus, Valentina, renunţarea Republicii Moldova la orientarea europeană. Încă nu am ajuns în această situaţie nici pe departe. Rusii s-au situat într-o poziţie atât de rigidă, încât au pierdut capacitatea de a folosi conflictul din Transnistria ca pe o pârghie antieuropeană la Chişinău. Ruşii au pierdut această pârghie, deoarece poziţia lor este complet intransigentă. Ei nu vor să negocieze nici cu Chişinăul, nici pe plan internaţional. Ei vor să limiteze negocierile la cadrul Chişinău-Tiraspol, întreţinând ficţiunea potrivit căreia conflictul este unul intern în Republica Moldova, între Chişinău şi Tiraspol. Atâta vreme cât Rusia menţine această invenţie, ea nu ne vinde nimic şi nu ne cere să plătim niciun preţ pentru nimic.”

Europa Liberă: Atunci care, ipotetic, ar putea fi răspunsul Chișinăului la întrebarea venită din partea Moscovei la o posibilă federalizare a Republicii Moldova, în eventualitatea soluţionării conflictului transnistrean?

Vladimir Socor: „Federalizarea nu trebuie nici măcar pusă în discuţie, nu trebuie luată în considerare, nu trebuie să răspundem: „Da... Să vedem... Că vom mai fi... Că
Federalizarea nu trebuie nici măcar pusă în discuţi...
vom mai păţi...”, în niciun caz. Această noţiune trebuie exclusă din capul locului, deci, este nenegociabilă. Aceasta ar fi prima parte a răspunsului meu. Iar partea a doua: nu este momentul potrivit să ne ocupăm de rezolvarea conflictului din Transnistria, până după alegeri şi după formarea noului guvern. Ruşii nici măcar nu vor discuta cu Chişinăul despre o posibilă rezolvare, atâta timp cât ruşii înșiși şi poate nici măcar noi nu ştim care va fi componenţa noului guvern. Să aşteptăm până după alegeri. Apoi ne vom întoarce la problema Transnistriei.”

Europa Liberă: Domnule Socor, ce ar avea de pierdut Republica Moldova, dacă ar renunţa la Transnistria? Şi cine ar putea să recunoască independenţa regimului secesionist de la Tiraspol?

Vladimir Socor: „Transnistria nu are nevoie să-i fie recunoscută independenţa. Autorităţile din Tiraspol, până recent, au sperat să obţină recunoaşterea pe plan internaţional. Acum, speranţa aceasta la Tiraspol nu mai este afirmată atât de
Recunoaşterea internaţională nu mai este o prioritate pentru autorităţile de la Tiraspol. Ele au ambiţii mai mari...
puternic, cum era până nu demult. Acum ei vorbesc destul de mult despre intrarea Transnistriei ca un component în cadrul Federaţiei Ruse. Au votat în prima lectură adaptarea pretinsei legislaţii din Transnistria la legislaţia Federaţiei Ruse şi fac tot felul de declaraţii politice vizând integrarea eventuală în Federaţia Rusă. Cu siguranţă că, anexarea Crimeii de către Rusia a dat aripi acestor visuri de la Tiraspol, nu numai deoarece există acum un precedent politic, dar şi deoarece Rusia se apropie fizic de Transnistria. Deci recunoaşterea internaţională nu mai este, cred, o prioritate pentru autorităţile de la Tiraspol. Autorităţile au ambiţii mai mari.”

Europa Liberă: Dar reunificarea celor două maluri ale Nistrului este un câştig sau o pierdere pentru Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Depinde în ce termeni se face reunificarea. Dacă se face în termeni compatibili cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, atunci, bineînţeles, ar fi un mare câştig. În cazul în care Republica Moldova ar renunţa, de bună voie, la suveranitatea asupra Transnistriei, care ar fi scenariile posibile?
Dacă Moldova ar renunţa benevol la Transnistria, cel mai verosibil ar fi intrarea intrarea ei în componenţa Rusiei...
Scenariul cel mai verosimil ar fi intrarea, într-adevăr, a Transnistriei în componenţa Federaţiei Ruse, după modelul Kaliningrad, deci, o exclavă lipsită de continuitatea teritorială cu restul teritoriului Federaţiei Ruse. În niciun caz Ucraina nu ar absorbi Transnistria, nici nu ar fi capabilă, dar, cu siguranţă, nici nu ar dori această ipoteză, s-ar crea o exclavă militară rusească în sud-estul Europei, la porţile Peninsulei Balcanice şi un teritoriu în care Rusia ar avea mână liberă să concentreze trupe şi armament, aşa cum crede de cuviinţă, fără restricţii, fără limitări internaţionale, fără supraveghere internaţională. Transnistria ar deveni o nouă Crimee. Şi vă imaginaţi atunci presiunile care s-ar crea din direcţia Crimeii şi din direcţia unei Transnistrii ruseşti asupra sud-estului Ucrainei.”

Europa Liberă: Domnule Socor, dar treburile interne şi pe exterior se gestionează corect?

Vladimir Socor: „Da. Eu sunt convins că se gestionează corect. Republica Moldova nu a avut niciodată până acum un prim-ministru şi o echipă a prim-ministrului, mă refer anume la echipa Partidului Liberal Democrat, atât de eficientă, atât de respectată, atât de performantă în ceea ce priveşte integrarea europeană. Şi Republica Moldova nu a avut niciodată până acum un partid atât de solid și de disciplinat, şi de unit în promovarea integrării europene, cum este Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat. Este, de fapt, singura forţă politică, pe care o văd eu actualmente în Republica Moldova, capabilă să asigure stabilitatea şi ordinea.”
XS
SM
MD
LG