În editorialul său din „Ziarul Naţional” întitulat „Timpul a expirat”, Victor Ciobanu scrie ca acum au pierdut orice sens discuțiile sterile și interminabile despre vectorul mișcării noastre spre Est sau spre Vest, despre avantaje și dezavantaje - vectorul estic și proiectul Uniunii Vamale nu mai sunt valabile. Acum discutăm în alți termeni. Avem în față o situație absolut nouă. O Rusie nouă, dinamică și agresivă, care ușor poate anexa teritorii limitrofe și poate să-și permită să sfideze dreptul internațional, așa cum este înțeles acesta de Occident.
Victor Ciobanu mai este de părerea că Republica Moldova are acum nevoie de un plan de gestionare de criză, iar primul lucru care trebuie făcut este să fie numit urgent un ministru al Apărării:
„Și nu unul oarecare, venit neapărat din partea unui partid pentru că-i revine conform algoritmului. Chiar nu-i clar că avem nevoie de cel mai bun ministru în aceste condiții?!”
„Întâlnirea laşului cu mincinosul”, este titlul editorialului semnat de Valentin Buda la rubrica „Opinii” a paginii electronice „Evenimentul Zilei”.
Ideea de bază este că cererea pseudo-autorităților de la Tiraspol de a nu fi „abandonate” în brațele „fasciștilor” de toate felurile, români, moldoveni, ucraineni etc. nu face decât să arate lipsa de noimă a prezenţei Kremlinului în formatul 5+2 de mediere a conflictului „declanșat și gestionat” de Rusia în cei 23 de ani.
Valentin Buda mai crede că „după succesul din Crimeea, Putin vrea să dea o lecție usturătoare celor care au crezut că URSS a crăpat”. „(...) lumea occidentală, stilată și pacifistă până în vârful unghiilor cu manichiura făcută în urmă cu 5 minute, nu se dezmeticește din revelația că regimul de la Kremlin și-a schimbat doar părul, nu și năravurile din timpul războiului rece.”
Virginia Dumitraş scrie în „Adevărul” că deputaţii ar urma joi, 20 martie, să decidă perioada în care va avea loc recensământul.
Este citată vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici, care crede că oficialii nu pot dezvolta politicile statului pe următorii ani, bazându-se pe cifrele din 2004, „care nu reflectă realitatea”:
„Vrem să aveţi cât mai multe detalii, ne-ar ajuta să avem tabloul integru a stării populaţiei în Moldova, a tendinţei şi percepţiei cetăţenilor.“
Într-un comentariu publicat în „Adevărul”, Horia Blidaru, consilier la Parlamentul European, susţine că „nu doar Rusia e cea care aruncă în aer status-quo-ul global, ci şi complicitatea tacită a SUA, UE şi Chinei cu reconfigurarea discreţionară a frontierelor în Europa”:
„Cât poate înfuleca un urs? Cât vrea. Cu atât mai mult când are o gheară nucleară. Acesta e mesajul transmis de Rusia. În replică, UE şi SUA i-au aruncat ursului în faţă nişte caraghioslâcuri pompos botezate «sancţiuni ţintite».”
După întrevederea de miercuri, 19 martie, de la Iaşi, cu Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, Traian Băsescu, şeful statului român, a declarat că va veni cu un mesaj către Consiliul European privind oferirea unei perspective clare de integrare europeană pentru ţara noastră, transmite agenţia de ştiri IPN.
Traian Băsescu a mai spus că soluţia pentru garantarea securităţii Republicii Moldova este legată de accelerarea proceselor de integrare europeană.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că discuţiile au vizat situaţia din regiune, după anexarea de către Federaţia Rusă a peninsulei Crimeea.
În acest context regional dificil, Nicolae Timofti a confirmat că Republica Moldova şi România au convenit asupra necesităţii impulsionării procesului de integrare europeană în care este antrenată ţara noastră.
Reporterii portalului Tribuna au cerut opinia lui Grigore Volovoi, analist politic din regiunea transnistreană, despre adresarea aşa-zisului speaker de la Tiraspol, Mihail Burla, către oficialii de la Kremlin de a examina posibilitatea aderării Transnistriei la Rusia.
Grigore Volovoi a menţionat că, în 2006, în stânga Nistrului a avut loc un referendum şi rezultatele lui au arătat că oamenii „asociază Transnistria cu un stat independent, iar majoritatea cetățenilor care trăiesc acolo își doresc să se vadă în componența Federației Ruse”.
Analistul este de părere că dacă şi în dreapta Nistrului s-ar organiza un referendum privind vectorul politicii externe a ţării, majoritatea cetăţenilor ar fi pentru Uniunea Euro-Asiatică:
„Sunt sigur că ceea ce nu le ajunge acum politicienilor din R. Moldova, ca și celor din Ucraina, dar şi din alte ţări, este să se adreseze după un sfat cetățenilor în soluţionarea unei probleme prin referendum.”
Portalul Unimedia notează că Guvernul de la Chişinău va acorda populaţiei din Ucraina un ajutor de 100.000 de dolari americani, ca urmare a evenimentelor care au avut loc în perioada ianuarie-februarie 2014.
Decizia a fost aprobată miercuri, 19 februarie, de Cabinetul de Miniștri. Banii vor fi alocați din bugetul de rezervă al Executivului.
Potrivit lui Anatol Arapu, ministrul finanţelor, inițiativa de a acorda ajutorul umanitar a venit după ce o delegație de la Chișinău a efectuat o vizită oficială la Kiev.
Premierul Iurie Leancă a declarat miercuri, 19 martie, că problema desemnării candidatului pentru funcția de ministru al Apărării „nu se pune atât de grav”, informează Unimedia:
„Eficiența armatei nu a scăzut. Mai bine acest proces să dureze mai mult timp, dar persoana să fie pe potrivită evoluțiilor curente. Noi fiind un Guvern de coaliție, aștept să facă colegii prezentarea și în urma examinării voi lua atitudine.”
Premierul a refuzat să comenteze candidatura lui Vitalie Catană, vehiculată în presă, până Partidul Liberal Reformator, formaţiune căreia îi revine funcţia, nu îl va propune oficial.
