Linkuri accesibilitate

Valeriu Chiveri: Neutralitatea nu împiedică o relaţie bună a Moldovei cu NATO


Militari moldoveni purtând drapelele ţărilor membre ale NATO

Militari moldoveni purtând drapelele ţărilor membre ale NATO

Ministrul adjunct de externe, după o vizită la cartierul general al NATO, în dialog cu Valentina Ursu.


Adjunctul ministrului de externe, Valeriu Chiveri, a fost, luni, la sediul NATO, unde s-a întâlnit cu adjunctul secretarului general, Alexander Vershbow, cu care a discutat relaţiile Moldova-NATO, dar şi evoluţia situaţiei din estul Europei, după referendumul din Crimeea. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Valeriu Chiveri:

Europa Liberă: Vă aflaţi încă la Bruxelles, acolo unde aţi şi participat la Reuniunea Comitetului reprezentanţilor permanenţi adjuncţi ai NATO, în formatul „28 + Republica Moldova”. Cum caracterizaţi relaţia, pe care o are astăzi Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică?

Valeriu Chiveri: „Dacă vorbim de relaţiile noastre cu NATO, le-aş caracteriza foarte bine, în contextul participării Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace şi ţinând
Ne dorim o cooperare cât mai aprofundată şi cât mai strânsă cu NATO, dar accentuând, încă o dată, statutul nostru de neutralitate...
cont de statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Ne dorim o cooperare cât mai aprofundată şi cât mai strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică, dar accentuând, încă o dată, statutul nostru de neutralitate.”

Europa Liberă: Ar putea Republica Moldova să aibă un nou plan individual de acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO?

Valeriu Chiveri: „Ar putea să aibă. Şi vreau să vă spun că, în prezent, colegii de la Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu cei de la Ministerul Apărării lucrează asupra unui nou plan IPAP, aşa-numitul IPAP. Suntem în faza finală de definitivare a acestui plan de cooperare. Sperăm că, în viitorul apropiat, pe parcursul lunii aprilie, să îl finalizăm, să-l coordonăm cu colegii noştri de la Bruxelles.”

Europa Liberă: Un nou plan ce ar însemna? O relaţie mult mai calitativă? O relaţie mult mai avansată?

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri: „Este un plan care ţine cont de realităţile pe teren. Şi este o tradiţie, în relaţiile Alianţei Nord-Atlantice cu mai multe state şi cu Republica Moldova, cu statele partenere, de a actualiza planul de cooperare, la fiecare doi-trei ani.”

Europa Liberă: Se pare că, actualmente este vorba de un parteneriat activ, care se bazează pe folosirea programelor de parteneriat şi pe dorinţa Republicii Moldova de a dezvolta această relaţie, fără însă a fi exprimată vreo opţiune în sensul aderării. Ar prefera NATO o Moldovă care să se apropie mai mult de Alianţă?

Valeriu Chiveri: „Alianţa Nord-Atlantică ar prefera o Moldovă care să se apropie mai mult de Alianţă, aşa cum aţi și menţionat, dar, în acelaşi timp, să ţinem cont de statutul nostru. Am menţionat lucrul acesta de mai multe ori şi îl menţionez şi acum. Este important, în acelaşi timp, pentru opinia publică din Republica Moldova, pentru comunitatea moldovenească să explicăm mai clar ce înseamnă cooperarea dintre Moldova şi NATO, ce înseamnă statutul nostru de neutralitate, care în niciun caz nu este o piedică în aprofundarea relaţiilor cu Alianţa.

Societatea moldovenească este mai puţin pregătită pentru a avea relaţii apropiate cu NATO...
Din păcate, deocamdată, societatea moldovenească este, într-un fel sau altul, mai puţin pregătită pentru a avea relaţii apropiate cu NATO şi din motivul că conceptul de neutralitate este perceput, într-un fel sau altul, eronat. Vorbind de neutralitate, nu înseamnă că nu putem aprofunda relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică. Avem programe în diferite domenii, inclusiv în domeniul ştiinţific, în domeniul unor proiecte foarte concrete, cum ar fi distrugerea pesticidelor, avem programe de colaborare în domeniul securităţii cibernetice. Pregătim mai multe elemente de cooperare, pe care le vom lansa, în viitorul apropiat, dar iarăşi menţionez că Republica Moldova, în calitatea sa de stat neutru, îşi ajustează politica, ţinând cont de acest lucru. În plus, avem experienţa celor cinci state partenere, majoritatea dintre ele membre ale Uniunii Europene, care au o experienţă bogată în cooperarea cu NATO, fiind, în acelaşi timp, state neutre.”

Europa Liberă: Şi totuşi, despre nevoia soluţionării conflictului transnistrean discutaţi cu demnitarii de la acest Cartier General NATO.

Valeriu Chiveri: „Este adevărat. Vreau să spun că, în primul rând, este vorba de un schimb de opinii despre realităţile pe teren şi cele ce se întâmplă în regiunea nu numai transnistreană sau în Republica Moldova, ce se întâmplă în proxima apropiere de hotarele Republicii Moldova. Şi aceasta, în special, ultimele evenimente din Ucraina, care au avut o dezvoltare mai puţin aşteptată, inclusiv pentru partenerii din Alianţă.”

Europa Liberă: Şi aceasta chiar dacă NATO a avertizat Federaţia Rusă să nu anexeze Crimeea?

Valeriu Chiveri: „NATO a avut o poziţie consolidată în privinţa aceasta. În primul rând, începând cu faptul că nu a recunoscut rezultatele referendumului din Crimeea, lucru, a propos, făcut şi de Republica Moldova prin declaraţiile guvernului şi prin declaraţia de ieri a primului ministru la Kiev. Deci, din păcate, evenimentele de ultimă oră au avut o turnură mai puţin plăcută pentru noi şi nu numai pentru noi, în primul rând, cred eu, pentru Ucraina, dar şi pentru partenerii din Alianţă şi nu numai din Alianţă. Uniunea Europeană a avut şi ea o reacţie foarte dură la aceste eveniment, susţinând întru totul integrarea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, de fapt, aşa cum o facem şi noi.”

Europa Liberă: Domnule Chiveri, după Crimeea, este îngrijorată lumea de acolo că ar putea să urmeze activizarea altor conflicte îngheţate?

Valeriu Chiveri: „Interlocutorii cu care am avut posibilitatea să discut sunt foarte îngrijoraţi de evenimentele din Crimeea. Sunt examinate mai multe scenarii şi toată lumea îşi exprimă speranţa că acele acţiuni care au fost întreprinse deocamdată de NATO, de statele NATO, de statele Uniunii Europene, de Statele Unite vor putea, într-un fel sau altul, aduce situaţia la o normalitate, dacă putem spune aşa, în situaţia când Crimeea a fost deja anexată de către Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Domnule Chiveri, dar asistenţa pe care o poate acorda Alianţa în continuare în reformarea sectorului de apărare şi securitate al Moldovei la ce s-ar reduce?

Valeriu Chiveri: „Deci nu s-ar reduce acum, cum ați spus dumneavoastră, dar care ar fi aspectele în care noi am fi gata să cooperăm. Sunt mai multe elemente de felul
A fost și de un schimb de opinii despre ce se întâmplă în regiunea transnistreană și în proximitatea hotarelor Republicii Moldova...
acesta, unul dintre care deja a fost implementat, aş spune, participarea militarilor moldoveni la KFOR, la misiunea de pacificare, unde NATO are rolul principal, forțele NATO în Kosovo, o chestiune foarte practică şi care a fost, pentru prima dată, implementată cu participarea Republicii Moldova. Deci, în acest fel Republica Moldova devine şi un furnizor de securitate în Europa de Sud-Est.

Al doilea element, care ar fi foarte important pentru noi, ar fi sprijinul NATO pentru profesionalizarea Armatei Naţionale. Suntem la etapa incipientă, aş spune aşa, a discuţiilor. Vom avea oaspeţi de la Bruxelles la Chişinău, e vorba despre vizita secretarului general-adjunct, Alexander Vershbow, în mijlocul lunii mai. Şi aceste subiecte vor fi discutate în profunzime, cât şi altele, evident, în cadrul acestei vizite. Avem o perspectivă foarte clară de cooperare. Suntem conştienţi de ceea ce putem face în relaţiile cu Alianţa şi ceea ce, deocamdată nu ne putem permite.”

Europa Liberă: Putem vorbi şi despre finalizarea proiectului privind evacuarea şi distrugerea pesticidelor cu termen expirat, de pe teritoriul ţării?

Valeriu Chiveri: „Exact. Putem vorbi şi despre acest proiect, un proiect foarte important nu numai pentru Alianţă, dar, în primul rând, pentru noi, inclusiv prin prisma diplomaţiei publice. Am făcut un apel la statele NATO, în cadrul reuniunii care a avut loc, pentru a contribui financiar la implementarea fazei III a acestui proiect. Am găsit înţelegere din partea mai multor state, dar, evident, trebuie să lucrăm cu fiecare în parte. Mai avem nevoie, cel puţin, de un milion de euro. Deci, în principiu, dacă privim la lucruri real, nu este o sumă exagerat de mare, dar ar putea avea un efect foarte benefic pentru cooperarea noastră în continuare şi pentru efectul care îl va avea acest proiect pentru opinia publică din Republica Moldova.”
XS
SM
MD
LG