Linkuri accesibilitate

Dovezile pentru convingerile naziste ale filozofului se află în „Caietele negre“.



Anul acesta se-mplinesc 125 de ani de la naşterea filozofului german, Martin Heidegger (născut pe data de 26 septembrie 1889 în localitatea Meßkirch/Baden – decedat pe 26 mai 1976 în Freiburg im Breisgau). Scrierea principală a lui Heidegger este „Sein und Zeit” („Ființă și timp", 1927), tradusă şi în limba română de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă (Humanitas, București, 2003).

Heidegger a influenţat existenţialismul, bucurîndu-se mai ales de aprecierea unor filozofi francezi. Faptul că în 1933 s-a înscris în Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP) al lui Hitler, că fusese pentru un semestru rectorul Universităţii din Freiburg în timpul nazismului, că s-a pronunţat public în favoarea regimului şi că după război a preferat tăcerea privind fascismul, retrăgîndu-se vremelnic într-un soi de autosurghiun la Todtnauberg (un refugiu conştient, afişat şi imitat simbolic, şi de Constantin Noica şi discipolii săi la Păltiniş) a stat la baza numeroaselor critici la adresa filozofului.

Criticii i-au reproşat apropierea de nazism şi au susţinut că opera sa filozifică este contaminată de idei fasciste, rasiste şi antisemite. Unul dintre cei mai vehemenţi contestatari, Victor Fariás, care a susţinut asta cu o oarecare prudenţă stilistică, şi-a bazat argumentele pe o analiză hermeneutică a operei cît şi pe elemente biografice accesibile în anii 1980, cînd a publicat lucrarea „Heidegger şi nazismul” (iniţial în franceză, în 1987; traducerea în germană a apărut în 1989).

Deja anul trecut au fost publicate în Franţa cîteva extrase din însemnările lui Heidegger cuprinse în aşa numitele „Caiete negre”. Filozoful însuşi a dispus ca aceste însemnări să apară doar postum. Iată că acum a apărut ediţia germană a primelor Caiete” sub îngrijirea lui Peter Trawny care cuprind perioada 1931-1938. Aceste însemnări ale lui Heidegger dezvăluie, fără îndoială, concepţiile sale filozofico-politice reale şi demonstrează că el era un susţinător convins al naţional-socialismului.

Pentru discipolii şi admiratorii lui Heidegger dezvăluirile sunt un şoc, iar pentru contestatarii săi o dovadă indiscutabilă că „maestrul gînditor” şi inspirator al noului conservatorism postbelic a fost şi a rămas, în sinea lui, pînă la moarte un partizan al nazismului.

Filozoful Micha Brumlik a subliniat în cursul unei dezbateri difuzată de postul de radio SWR şi faptul că Heidegger fusese un antisemit convins.

Editorul „Caietelor”, profesorul şi filozoful Peter Trawny, participant şi el la această dezbatere, a confirmat părerile formulate de Brumlik. Trawny a mai subliniat faptul că acum ar trebui cercetat ce formă a antisemitismului s-a manifestat în gîndirea lui Heidegger. În afară de anumite stereotipuri antisemite depistate în pera filozofului ca, de pildă, ideea fixă că evreii ar avea „un talent special” pentru aritmetică, o calitate indispensabilă pentru spiritul lor de „afacerişti”, Heidegger s-a ocupat şi de „Protocoalele înţelepţilor Sionului”, una din cele mai toxice lucrări antisemite, puse-n circulaţie de poliţia secretă ţaristă.

Potrivit lui Trawny, Heidegger a susţinut în timpul războiului ideea privind încercarea evreilor de a stăpîni lumea, idee care stă la baza „Protocoalelor” care tocmai de aceea au fost intensiv popularizate de către propaganda nazistă.

„Credinţa nazistă” a lui Heidegger este confirmată nu numai de însemnările din „Caietele negre”, ci şi de cartea lui Lutz Hachmeister apărută în aceste zile sub titlul: „Testamentul lui Heidegger. Filozoful, Der Spiegel şi SS-ul”. Hachmeister se opreşte asupra tacticii tăcerii postbelice a lui Heidegger.

Totodată, reliefează şi felul cum a manipulat el opinia publică prin intermediul unui interviu care a apărut postum, în 1976, în revista „Der Spiegel”. În acest context se conturează mai bine şi faptul că „ontologia negaţionistă” (Emmanuel Faye) a lui Heidegger exprimă în fond negarea Holocaustului – deghizată într-un limbaj complicat -filozific.


Lutz Hachmeister: Heideggers Testament. Der Philosoph, der Spiegel und die SS, Propyläen, Berlin 2014.
Martin-Heidegger-Gesamtausgabe. Band 94: Überlegungen II–VI („Schwarze Hefte“ 1931-38). Hg. v. Peter Trawny, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 2014.
XS
SM
MD
LG