Linkuri accesibilitate

Oazu Nantoi: „Ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este consecința eforturilor Rusiei de a nu admite semnarea Acordului de Asociere cu UE”


La Vilnius în noiembrie 2013 la semnarea Acordului de Asociere

La Vilnius în noiembrie 2013 la semnarea Acordului de Asociere

Interviul dimineții cu expertul politic Oazu Nantoi.



Ce atitudine la Chişinău ar fi cea mai nimerită şi înţeleaptă acum, în noul context regional, faţă de regiunea transnistreană, o regiune separatistă, fundamentalist pro-rusească, cel puţin la vârful ei politic, în contextul crizei ucrainene?

Ce acţiuni practice s-ar impune sau ar fi posibile din partea Chişinăului pentru a contracara „problemele şi ameninţările directe şi
indirecte” la adresa Republicii Moldova? Analistul politic Oazu Nantoi şi punctul său de vedere în acest sens.

Europa Liberă: Există deja o avalanşă de produse ale unui război informaţional, ştiri, „dezvăluiri” etc., multe dintre care vorbesc despre rolul „periculos” al Transnistriei în contextul crizei ruso-ucrainene. Un rol „periculos” pentru Ucraina prin faptul că găzduieşte trupe ruse, că ar putea livra „militanţi” care să inflameze situaţia din regiunea Odessa, de exemplu, ş.a.m.d. Pentru R. Moldova prin ce ar putea fi periculos rolul pe care Tiraspolul şi l-ar putea adopta în contextul confruntării, reci deocamdată, ruso-ucrainene?

Oazu Nantoi:
„În opinia mai multor experţi, este evident că iniţial Federaţia Rusă dorea să preia controlul asupra zonei de sud-est a Ucrainei, inclusiv asupra a ceea ce se numeşte „Novorossia”, acelei fâşii de pământ de-a lungul Mării Negre din care face parte şi Odesa. Şi este evident că dacă agentura rusească ar fi reuşit să provoace destabilizări grave a situaţiei în oraşul Odesa, (să nu uităm că acel Serghei Axionov, acea marionetă rusească de la Simferopol a şi făcut un apel), atunci cert este că trupele ruseşti care staţionează ilegal pe teritoriul R. Moldova ar fi fost folosite pentru preluarea controlului asupra oraşului Odesa.

După războiul din august 2008 (din Georgia), după cum se comportă Federaţia Rusă în raport cu Ucraina în ansamblu, eu în primul rând am în vedere acel val de ură, de xenofobie care este propagat prin intermediul canalelor de televiziune controlate de guvernare (altele în Rusia nici nu există), pe noi nu ar trebui să ne mire nimic şi noi ar trebui să privim prezenţa trupelor ruseşti pe teritoriul R. Moldova ca un moment extrem de periculos, atât pentru Ucraina (din momentul când încă nu s-a ajuns la stabilizarea situaţiei în zona de sud-est), precum şi pentru R. Moldova, deoarece să nu uităm că ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este consecinţa eforturilor lui Vladimir Putin de a nu admite semnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere cu UE.

Republica Moldova se află în perspectiva semnării acestui acord şi, deci, trebuie să fim prudenţi în ceea ce priveşte politicile Federaţiei Ruse, deoarece diplomaţii ruşi, în repetate rânduri, şi-au exprimat într-un limbaj diplomatic avertizările în raport cu R. Moldova cum că semnarea Acordului de Asociere ar putea să complice relaţiile cu regiunea transnistreană, nemaivorbind de declaraţiile „clovnului putinist”, Dmitri Rogozin, care excelează în nişte declaraţii „haioase” pe Internet.”

Europa Liberă: Ştiri oficiale de la Kiev arată că autorităţile ucrainene ar lua măsuri impresionante pentru a securiza frontiera pe segmentul ei transnistrean. Autorităţile moldovene nu au acces la acel segment. Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) ce misiune ar mai putea avea în continuare?

Oazu Nantoi:
„Misiunea UE de asistenţă la frontieră a apărut în teren la 3 martie 2006 în urma înţelegerilor care au fost stabilite în triunghiul Bruxelles-Kiev, Chişinău. Fireşte că această misiune nu are mandatul de substitui structurile de stat ale Ucrainei, Serviciul vamal şi serviciul de grăniceri. Prezenţa acestei misiuni este mai degrabă una simbolică, dar ea a determinat schimbarea regimului vamal pentru agenţii economici pentru raioanele de est ale Republicii Moldova, în urmă căreia aceşti agenţi economici au fost impuşi să se înregistreze la Camera de Industrie şi Comerţ a Republicii Moldova şi acum ei exercită operaţiunile de export în baza documentelor primite de la structurile respective ale Republicii Moldova.

Prin urmare, această misiune nu are mandatul de a lupta cu contrabanda sau de a-i selecta pe provocatorii trimişi de la Tiraspol la Odesa – acesta nu este mandatul acestei misiuni. În primul rând, aceasta este obligaţiunea structurilor de stat ale Ucrainei. Şi să nu uităm că Ucraina este perfect conştientă de ceea ce se întâmplă în raioanele de est ale R. Moldova. În special dacă ne aducem aminte că, dacă nu greşesc în luna decembrie 2010, pe teritoriul regiunii Odesa serviciile speciale ucrainene au realizat o operaţiune de arestare a patru ofiţeri ruşi care l-au forţat pe un cetăţean rus să colaboreze şi au fost arestaţi când încercau să preia informaţii secrete de la el.

Asta este situaţia şi aici mai multe depind de guvernul de la Kiev decât de misiunea EUBAM. Iar UE încearcă pe alte filiere să exercite presiuni ca să-i oprească pe ruşi.”

Europa Liberă: Directorul SIS, şi nu numai el, a declarat că autorităţile transnistrene ar putea recurge la provocări. S-au dat asigurări că instituţiile moldoveneşti vor putea face faţă în acest caz. În ce ar putea consta această „ripostă”?

Oazu Nantoi:
„În primul rând eu consider că noi trebuie să uităm termenul de „autorităţi de la Tiraspol”, din simplu motiv că acolo sunt „marionetele de la Tiraspol” care exercită docil toate indicaţiile şi ordinele primite de la structurile respective ruseşti, de la structurile speciale până la cele politice.

Eu nu vreau să promovez o atitudine nihilistă faţă de tot ce este în R. Moldova, inclusiv capacitatea ei de a riposta eventualelor provocări. În opinia mea, problema principală a statului Republicii Moldova constă în calitatea clasei politice. Eu am în vedere nu atât guvernarea actuală, sau în special guvernarea actuală. Eu am în vedere atitudinea clasei politice pe parcursul a 20 de ani faţă de ceea ce numim noi „problema transnistreană”, dar în realitate este un conflict cu Federaţia Rusă.

Şi, iată, starea de spirit în interiorul clasei politice a R. Moldova în mare parte, în opinia mea, determină acea incapacitate de a reacţiona la provocările lansate din stânga Nistrului, incapacitatea noastră de a-i proteja pe cetăţenii noştri şi, respectiv, lipsa unei perspective clare de soluţionare a acestui conflict.”

Europa Liberă: Iertaţi-mă că insist, dar cum, de exemplu, cum s-ar putea riposta unei eventuale tentative de evacuare a tot ce e prezenţă instituţională moldovenească din Tighina (Bender)? Sau vorbim de aceiaşi incapacitate şi toate se pot reduce doar la retorică?

Oazu Nantoi:
„De regulă, reacţia oficialităţilor moldoveneşti se reduce la apeluri către partenerii străini în dorinţa de a obţine un suport politic pentru a-i tempera pe cei de la Tiraspol. Zic, de regulă. Aşa a fost în anul 2013, când Parlamentul la 21 iunie a adoptat o declaraţie destul de sterilă, aşa a fost şi când societatea civilă din Republica Moldova a lansat o declaraţie şi când domnul prim-ministru Iurie Leancă a lansat un apel către partenerii noştri ca să monitorizeze situaţia din zona de securitate.

Şi întrebarea Dvs. dezvăluie un adevăr trist: se cunoaşte bine că în stânga Nistrului există scenarii de eliminare totală a prezenţei oficiale a Republicii Moldova din municipiul Bender, precum şi din raionul Dubăsari, din localităţi din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova. Însă, uitându-mă la comportamentul Parlamentului nostru, la ceea ce se întâmplă în Parlament şi la atitudinea clasei politice faţă de această problemă, eu nu am motive să cred că clasa politică din R. Moldova realmente este preocupată de problema drepturilor omului din raioanele de est ale R. Moldova, de problema prezenţei oficiale a R. Moldova, gândindu-ne la o perspectivă mai îndelungată de soluţionare a conflictului.”

Europa Liberă: Depozitele de la Cobasna, miile de tone de muniţii de acolo. Cine ar putea garanta că vor rămâne un fel de „muzeu”, ca până acum, dacă lucrurile se complică rău?

Oazu Nantoi:
„Dacă e să pornim de la scenariile cele mai grave, atunci sigur că muniţiile de la depozitul de la Cobasna ar putea fi utilizate în acţiuni de luptă pe teritoriul Republicii Moldova şi al Ucrainei. Asta ca să fie clar.

Să ne aducem aminte de ziua de 16 mai 2012, când oarecare Dmitri Rogozin, fiind la Tiraspol, a promis că trupele ruseşti vor fi înzestrate cu armament nou după ce ele cu adevărat au primit armament nou, unităţi de transport nou, cu nişte capacităţi absolut disproporţionat mai mare decât necesităţile acelor trupe care există în stânga Nistrului.

Să nu uităm că Federaţia Rusă în repetate rânduri a încercat să preia controlul asupra aeroportului militar de la Tiraspol şi că conducerea Republicii Moldova, pe durata anului 2013, în repetate rânduri a atras atenţia la militarizarea regiunii.

Deci, aveţi perfectă dreptate în sensul că prezenţa militară rusească, pe lângă faptul că sfidează suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, reprezintă un pericol real în contextul celor ce se întâmplă în Ucraina, sau mai bine zis în contextul politicilor agresiunii militare a Federaţiei Ruse în raport cu Ucraina.”

Europa Liberă: Nina Ştanski, şefa diplomaţiei autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, a adoptat tranşant o atitudine pro-moscovită în contextul crizei ucrainene. Unii observatori au remarcat tăcerea inexplicabilă a liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, a etnicului ucrainean Evgheni Şevciuk. Este necesar un mod deosebit de a citi această tăcere ?

Oazu Nantoi:
„Eu cred că ambii trebuie să stea pe aceiaşi bancă de acuzaţi pentru uzurparea puterii de stat în Republica Moldova, ceea ce constituie cea mai gravă crimă, iar aici noi pe parcursul anilor ne-am convins că etnicitatea celor care uzurpează suveranitatea Republicii Moldova nu contează. Probabil, domnul Şevciuk, spre deosebire de doamna Ştanski, este niţel mai deştept, şi probabil domnul Şevciuk mai des decât doamna Ştanski utilizează aeroportul de la Odesa pentru a zbura spre Moscova şi acum s-a pus pe gânduri.”

XS
SM
MD
LG