Linkuri accesibilitate

Forțele pro-ruse își continuă agresiunile în Crimea


Observatorii militari OSCE încercînd să negocieze cu un militar pro-rus
Observatorii militari OSCE încercînd să negocieze cu un militar pro-rus

Ministrul de externe ucrainean: „Considerăm ilegal acest referendum și decizia de a-l organiza. Nu avem alte metode de a protesta decât aceea de a spune comunității internaționale că rezultatele nu vor fi valabile.”



La Kiev, ministrul de externe în exercițiu Andrii Deșciția a cerut astăzi Rusiei trebuie să permită accesul observatorilor trimiși de OSCE pentru a monitoriza situația în Crimeea. Dar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a spus că Rusia nu ar juca un rol direct în Crimeea.

Andrii Deșciția a vorbit la o conferință de presă după incidentul de vineri, când, pentru a doua zi la rând, un grup de observatori internaționali nu a putut intra în Crimeea, fiind opriți și întorși din drum de forțe neidentificate.
Oficialul ucrainean a subliniat că observatorii au sosit la invitația Kievului pentru a monitoriza situația din Crimeea în general și în special referendumul plănuit la 16 martie pentru alipirea peninsulei la Rusia.

„Considerăm ilegal acest referendum și decizia de a-l organiza. Nu avem alte metode de a protesta decât aceea de a spune comunității internaționale că rezultatele nu vor fi valabile. Acest plebiscit nu-i nici liber, nici corect așa încât nu-l va recunoaște nici Ucraina, nici comunitatea internațională”, a spus ministrul ucrainean.

Între timp, din Crimeea parvin informații despre noi atacuri împotriva bazelor ucrainene. Noaptea trecută s-a relatat despre o tentativă de asalt asupra unei baze ucrainene de rachete anti-aeriene la Sevastopol. Violențele au fost evitate. Comandantul bazei, locotenent colonelul Vitali Onișcenko a spus presei ucrainene că baza a fost asaltată de zeci de bărbați înarmați, care au ocupat o clădire de serviciu.

Astăzi, o unitate de grăniceri ucraineni a anunțat că „trupele ruse” au luat cu asalt un post în localitatea Șciolkino în estul Crimeii. Grănicerii ucraineni și familiile lor ar fi fost alungați din clădire, iar mai multe arme ar fi fost sechestrate.

La Kiev, ministrul de externe în exercițiu Andrii Deșciția a mai spus că Ucraina nu va renunța niciodată la Crimeea și că face tot ce se poate pentru a rezolva criza în mod pașnic, sperând să construiască și relații bune cu Rusia. „Guvernul Ucrainei și cred că și poporul ucrainean înțelege perfect că relațiile de bună vecinătate sunt cheia securității în regiune. Am vrea să menținem asemenea relații inclusiv cu Rusia. De aceea vom menține deschisă opțiunea dialogului diplomatic”.

La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus tot astăzi în fața jurnaliștilor că Rusia nu ar juca un rol direct în Crimeea. Lavrov a acuzat noul guvern de la Kiev că n-ar fi „independent” și că ar depinde de „naționaliști radicali”. Lavrov a mai acuzat autoritățile din Ucraina că ar interzice accesul jurnaliștilor ruși în țară, încălcând libertatea informației.

Războiul mediatic este un element important al crizei ucrainene. Presa ucraineană și occidentală a demontat cu ajutorul jurnalismului civic în ultimele zile mai multe încercări rusești de manipulare, de la articolele despre un presupus val de refugiați ucraineni în Rusia, la afirmațiile liderilor ruși că n-ar fi trimis trupe în Crimeea.

Presa occidentală și ucraineană se plânge însă că îi este limitat tot mai mult accesul în Crimeea. Cea mai recentă victimă pare să fie agenția Associated Press, care a spus că bărbați înarmați au reținut, vineri, reporteri și angajați în capitala peninsulei, Simferopol, confiscându-le mare parte a echipamentelor și acuzându-i că ar fi „spioni”. Înainte de aceasta, noile autorități secesioniste ale Crimeii au blocat câteva posturi de televiziune ucrainene. Vineri le-a fost închisă emisia în Crimeea posturilor Channel 5 și 1+1, care spun că în locul lor sunt difuzate canale rusești. La Kiev, autoritățile au cerut retransmițătorilor ucraineni să oprească și ei temporar difuzarea a patru canale rusești.

Președintele american Barack Obama și cancelara germană Angela Merkel au purtat, între timp, o nou convorbire telefonică despre criza ucraineană, vineri noaptea. Casa Albă a spus că cei doi lideri au fost de acord că Rusia trebuie să se retragă din Crimeea.

Dar Moscova a avertizat că orice sancțiuni i-ar impune Statele Unite și Uniunea Europeană, acestea se vor întoarce împotriva autorilor. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov i-a spus secretarului de stat american, John Kerry la telefon, vineri, că Statle Unite n-ar trebui să facă pași „grăbiți și periculoși” care pot prejudicia relația bilaterală.

Tot vineri, Lavrov a avertizat Uniunea Europeană că Rusia „nu va accepta limbajul sancțiunilor și al amenințărilor” și că va riposta dacă îi vor fi aplicate sancțiuni. Lavrov a vorbit după ce șeful Gazprom, Aleksei Miller, declarase că Ucraina trebuie să-i achite 1.89 miliarde de dolari pentru consumul de gaze.

Joi, președintele Statelor Unite a dispus introducerea interdicțiilor de viză și înghețarea conturilor unor persoane nenumite pentru amenințarea suveranității Ucrainei. Iar Uniunea Europeană a anunțat că va opri negocierile cu Rusia privind liberalizarea vizelor și va lua în considerare înghețarea de bunuri și impunerea de interdicții de călătorie dacă Moscova nu începe negocieri cu autoritățile ucrainene în câteva zile.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG