Coalițiile funcționează defectuos în România, iar atunci când este vorba de largi alianțe, care au în spate susțineri parlamentare de 70 la sută par să eșueze în anii electorali. O coaliție similară cu cea actuală, a fost formată după alegerile parlamentare din 2008 între socialiști (PSD) și democrat-liberali (PDL). Lucrurile au mers greoi până în toamna anului 2009, când după o criză prelungită de guvern, socialiștii au parasite guvernarea, chiar înaintea prezidențialelor. Traian Băsescu a speculat atunci manevra stângii și ajutat de o conjunctuă favarobilă și de un partid puternic a câștigat al doilea mandat.
Ceea ce se întâmplă în aceste zile pare o repetiție a anului 2009, cu alți actori: socialiștii și liberalii români au tot o susținere de peste 70 la sută, iar problema lor este aceeași ca acum cinci ani: nu pot guverna împreună și în același timp să se bată pe câmpul campaniilor electorale ca adversari. Situația putea fi diferită de data aceasta, fiindcă inițial cele două mari partide aflate la guvernare hotărâseră să aibă un candidat comun, pe liderul liberal Crin Antonescu. Era, însă, o rezolvare virtuală, fiindcă în realitate socialiștii români au în sondaje un scor de 40 la sută, în vreme ce liberalii abia ating 20 la sută. Este vorba, deci, despre două forțe total diferite și era puțin probabil ca un partid atât de mare precum PSD, cu filiale puternice să fie de acord să susțină reprezentantul unui alt partid, fie el și prieten.
Pentru că în urmă cu cinci ani cei care au rupt marea coaliția, adică socialiștii au pierdut alegerile prezidențiale, strategii partidelor aflate acum la putere, consideră că partidul care rupe guvernarea va pierde mai mult, decât cel care rămâne, de aceea criza se prelungește. Premierul socialist al României, Victor Ponta apare tot timpul la televizor zâmbitor, împăciuitor și sugerând că este gata să cedeze, în schimb liderul liberal, Crin Antonescu este ironic, se plânge că PNL a fost tras pe sfoară de mai multe ori, pus într-o postură de „semi-vasalitate” și că acum nu mai este dispus să cedeze. Imaginile celor doi sunt în contrast și cel puțin la acest nivel, socialiștii sunt mai abili.
Între timp facțiunea din interiorul PNL, care îl contestă pe Crin Antonescu a făcut declarații împotriva lui, inclusiv fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, care a propus împăcarea rapidă cu socialiștii, amenințând că în 20 de organizații teritoriale ar putea apărea nemulțumiri. Pentru a restabili ordinea în partid, conducerea PNL s-a reunit în această seară, fiind posibil inclusiv un răspuns tranșant în privnța continuării sau nu a guvernării alături de socialiști.
Așa cum arată lucrurile deocamdată, socialiștii sunt din ce în ce mai stăpâni pe situație, mai cu seamă după întâlnirea cu grupul parlamentar al minorităților și după aritmetica din care rezultă că vor avea o majoritate parlamentară, chiar și după ruperea de PNL. În schimb, liberalii pierd teren, din cauza neliniștilor interne, dar și fiindcă după epuizarea „soluției” Klaus Iohannis, propus ca vicepremir si ministru de interne, nu au mai avut altă rezervă pentru a continua jocul negocierilor cu socialiștii.
