Raportul organizatiei internationale Reporteri fara Frontiere cu sediul la Paris arata o imagine dezolanta a presei in țările post sovietice, cu Moldova, Armenia,Georgia si Kîrghîstan ca tarile cu cele mai putin grave probleme din cele din regiune. In clasamentul organizatiei, care cuprinde 180 de țări, Moldova este pe locul 56, Armenia pe 78, Georgia – 84 si Kirghistanul pe 97. Mai multe despre acest raport un relatarea corespondentului nostru Antoine Blua, rezumata de Oana Serafim.
Situatia cea mai dramatica este inregistrata Uzbechistan si Turcmenistan, ţări considerate în raport a fi „găuri negre pentru stiri si informatii” şi care reprezinta „iadul” pentru jurnalisti si conditiile lor de munca. Turcmenistanul este plasat pe pozitia 178 in clasamentul de 180 de ţări.
Situatia nu este mult mai buna nici in alte foste republici sovietic, Rusia devenind, din păcate, un model in regiune pentru reprimarea jurnalistilor si legile draconice impuse presei, cum a declarat Europei Libere Johann Bihr, şeful departamentului pentru Europa de Est si Asia centrala de la Reporteri Fără Frontiere:
„2013 a insemnat o cascadă de legi represive în Rusia, legi care au limitat din ce in ce mai mult libera circulatie a informatiei. Sînt invocate de exemplu valorile tradiţionale pentru a justica noi restrictii, inclusiv criminalizarea propagandei homosexuale si interzicerea blasfemiei. Jurnalistii sunt arestaţi în legatură cu munca lor.”
Rusia este plasata pe pozitia 148, iar ţările din regiune cu performante la fel de slabe in domeniul respectarii libertăţii presei sunt Belarus, Azerbaigian si Kazahstan. In Azerbagian, arata raportul, posturile de televiziune sînt sub control guvernamental, iar jurnalistii și bloggerii „recalcitranţi” sînt deseori atacaţi, ameninţaţi cu moartea sau rapiti. Unora dintre ei li se intenteaza dosare penale pentru vini inchipuite.
In acest tablou dezolant al libertăţii presei din spaţiului post-sovietic, Moldova, pe pozitia 56, Armenia, 78, Georgia 84 si Kirghistan 97, reprezinta partea „luminoasa” a tabloului, desi, dupa cum spune Johann Bihr:
„In toate aceste ţări exista un grad semnificativ de pluralism şi este o cenzura relativ mică a statului, dar asta nu inseamna ca problemele au dispărut. Mai ales polarirzaea socială se reflecta foarte bine in media si independenta echipelor editoriale continua sa ramina o provocare foarte serioasa pentru aceste ţări.”
Raportul critica si situaţia libertăţii presei in Statele Unite si Marea Britanie.
Statele Unite au coborit in indexul organizatiei in ultimul an 13 pozitii ajungind la a 46-a, pentru că „se bazezaza pe interpretări prea largi si abuzive ale nevoii de securitate naţionala in persecutarea celor care fac dezvaluiri”, iar Marea Britanie este criticata și ea pentru tratamentul pe care il aplica celor care fac dezvaluiri şi dau publicităţii informatii pe care guvernele nu vor sa le faca publice.
In ţările europene, modele pentru libertatea presei sînt de ani buni de zile Finlanda, Norvegia si Olanda.
Dintre ţările Uniunii Europene cu cea mai proasta cota in acest clasament este Bulgaria, unde jurnalistii care au relatat despre protestele anti-guvernamentale de anul trecut au fost victime ale violenţei poliţiei, iar maşinile a doua jurnaliste de investigatie au fost incendiate de persoane rămase încă neindentificate.
Nici Grecia, ţara care detine preşedinţia prin rotatie a Uniunii Europene nu este intr-o situatie prea buna in ce priveste respectarea libertătii de opinie, scrie raportul organizației Reporteri Fara Frontiere.
