Ministerul Justiţiei a prezentat un studiu despre cât de mulţumiţi sunt moldovenii care ajung prin sălile de tribunale. Spre deosebire de Barometrul de Opinie Publică, lansat la finele anului trecut, care clasa justiţia printre domeniile în care cetăţenii nu prea au încredere, raportul prezentat astăzi de minister constată că, din contra, majoritatea cetăţenilor care au de-a face cu justiţia, apreciază felul în care li se face dreptate. Detalii are Diana Răileanu:
Studiul prezentat astăzi de Ministerul Justiţiei constată că moldovenii ar fi, mai degrabă, nemulţumiţi de lipsa internetului gratuit sau a aparatelor pentru ceai şi cafea în instanţele de judecată, decât de actul justiţiei. Potrivit raportului, marea majoritate a respondenţilor nu au considerat că vreun participant la proces a fost discriminat de către judecători. Din contra, nouă din zece intervievaţi au spus că judecătorii s-au purtat faţă de ei politicos şi cu respect.
Constatările studiului despre „gradul de satisfacţie a vizitatorilor instanţelor de judecată din Republica Moldova” diferă de cele prezentate în ultimul Barometru de Opinie Publică, de la finele anului trecut, în care justiţia nu se bucura de încrederea oamenilor. Şi Centrul de Resurse Juridice, organizaţie care îi ajută pe cetăţenii moldoveni să îşi caute dreptate la CEDO constata recent într-un raport că, în 2013, Înalta Curte a primit cam 1.400 de cereri din partea Republicii Moldova, un număr record pentru ţară. În opinia experţilor de la Centru, înmulţirea plângerilor ar fi un semnal că oamenii sunt nemulţumiţi de justiţia moldoveană.
Cum se explică această diferenţă de rezultate, am insistat să aflu de la ministrul Justiţiei, Oleg Efrim:
„Numărul mare de adresări în instanţă nu înseamnă neapărat că calitatea actului de justiţie este prost. Asta înseamnă mult mai multe lucruri: că oamenii îşi cunosc drepturile. Sigur, poate să ateste şi o neîncredere în instanţele naţionale, dar poate să mai fie şi informaţi greşit că Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar fi o supra-instanţă naţională, care poate să anuleze toate hotărârile instanţelor din Republica Moldova, ceea ce nu este adevărat. Vreau să spun că în pofida numărului mare care a fost prezentat este pentru prima dată când Republica Moldova a ieşit din „Top zece” a ţărilor care furnizează cele mai multe cereri la CEDO. Cred că aceasta ne vorbeşte despre faptul că lucrurile se schimbă.”
Pe veridicitatea rezultatelor prezentate astăzi a insistat şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, care s-a arătat sigur că cifrele care vorbesc despre neîncrederea cetăţenilor în actul justiţiei sunt rodul imaginii nefavorabile pe care o au judecătorii în presă, decât a deficienţelor din sistem:
„Vreau ca aceste date să fie înţelese. Să se înţeleagă situaţia care este şi să fie difuzate respectiv şi nu cum se mai întâmplă câteodată, nu chiar corect. Eu nu cer de la jurnalişti să începeţi a lăuda justiţia, nu, dar starea de lucruri care este, în sens bun, trebuie de recunoscută şi de vorbit despre aceasta.”
Tot astăzi, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a declarat că în instanţele de judecată sunt şase procese penale care vizează judecători, dintre care doi pentru fapte de corupţie.
