Anul viitor, România trebuie să-și „regândească” relația cu Rusia, a spus premierul Victor Ponta, într-un discurs despre politica externă a țării ținut la sediul Aspen. Primul ministru crede că România trebuie să-și readucă aminte că există patru puncte cardinale și că în ultimii patru ani a uitat acest lucru. Este vorba despre o critică indirectă la adresa direcției pe care a luat-o diplomația românească sub bagheta lui Traian Băsescu. Pentru a fi mai clar, șeful guvernului de la București a precizat că România va rămâne loială parteneriatului trans-atlantic și Uniunii Europene, dar că în același timp e nevoie de o nouă abordare față de Est. În acest context a mai precizat că România va continua să sprijine Republica Moldova pe traiectoria ei europeană, dar a subliniat că „nu o să ne apucăm noi acum, cu forța, să o luăm să o lipim de noi” pentru că, spune Victor Ponta „nu știu dacă aceasta e ideea cea mai bună”.
În acest fel, premierul socialist de la București i-a răspuns președintelui, care înainte de summit-ul de la Vilnius a anunțat că noul proiect național al României este unirea cu Republica Moldova. Liderii de la Chișinău au primit cu răceală această idee lansată de Traian Băsescu în vreme ce oponenții politici din țară l-au acuzat fie de populism, fiindcă în diferite sondaje mai mult de jumătate dintre români se declară unioniști, fie că le dă apă la moară comuniștilor de dincolo de Prut.
În peisajul regional încordat, în care Rusia continuă embargoul vinului împotriva Republicii Moldova și a reuşit să oprească Ucraina din parcursul ei european, Traian Băsescu a vrut să demonstreze că România este suficient de puternică încât să-și lanseze un obiectiv, considerat de unii parteneri ai țării drept „revizionist”. Nu este încă destul de clar dacă momentul ales de președintele Băsescu pentru a vorbi despre unirea României cu Republica Moldova a fost cel mai potrivit, iar premierul care are o altă viziune nu l-a contrazis până la capăt pe șeful statului. Victor Ponta a argumentat la conferința organizată de Aspen doar că „trebuie să-i convingi, nu trebuie să-i iei cu forța pe cei din Republica Moldova”, adăugând că „acestea sunt obiective și interese naționale pe care nimeni nu le pune sub semnul întrebării”.
Premierul român nu a spus însă cum ar trebui convinși moldovenii că obiectivul unirii ar fi bun, dar a legat acest subiect de relația României cu Rusia, sugerând că e un deziderat care poate fi atins, dacă Bucureștiul și Moscova trec de la reconciliere la „o relație pragmatică” din punct de vedere economic și la o „relație politică” mai bună.
Cu „regândirea” raporturilor României cu Rusia este de acord și președintele Traian Băsescu, mai ales după întâlnirea pe care a avut-o în iunie cu șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Unii diplomați de rang înalt de la București consideră că discuția care a avut loc între Băsescu și Patrușev ar putea fi evenimentul cu cel mai mare impact între cele două state, după căderea comunismului.
Deocamdată, semnele dezghețului nu sunt suficient de vizibile, dar este evident că ostentația Rusiei față de România s-a diminuat, iar „noul obiectiv național al României” lansat de Traian Băsescu nu a primit o contrareplică din partea Moscovei.
