Proiectul „Southstream” prin care Rusia încearcă să neutralizeze rolul Ucrainei în tranzitul de gaze spre Europa centrală și de sud a fost practic blocat de către Comisia europeană. Bruxelles-ul a constatat că acordurile bilaterale pentru construcția gazoductului semnate de „Gazprom” cu cinci țări membre nu corespund legilor europene.
Verdictul Comisiei a venit la o lună după ce în apropierea orașului Plevna a fost făcută prima săpătura la tronsonul bulgăresc. Bulgaria a făcut încă un pas greșit în jocul energetic cu Rusia după cel al proiectului nuclear „Belene” la care a renunțat - însă cu mare întârziere și după ce a investit aproape 1 miliard de euro.
Guvernul Oreșearski acuzat de opoziția de dreapta de simpatii fața de Rusia, a fost surprins de poziția Comisiei și a cerut implicarea Uniunii în sprijinul proiectului. „Nu am încalcat cu nimic regulile europene. Bruxelles-ul și Moscova trebuie să se înțeleagă între ei”, a spus ministrul economiei și energeticii Dragomir Stoinev.
„Poziția Comisiei nu reprezită un „Nu” ci mai degrabă o întrebare”, consideră Iavor Kuiumdjiev – vicepreședinte al Comisiei energetice în Parlament.
Pe data de 31 octombrie când a fost făcută prima sudură la tronsonul bulgăresc ministrul Stoinev a anunțat semnarea unui protocol care garantează respectarea pachetului energetic nr. 3.
Ministrul de externe Cristian Vighenin a declarat că realizarea proiectului depinde nu de Comisia europeană, ci de relațiile între Rusia și țările interesate. Lideri ai opoziției de dreaptă și-au exprimat îngrijorarea că dacă Bulgaria renunță la angajamentele asumate va trebui să plătească despăgubiri „Gazprom”-ului.
Ex-premierul Borisov a declarat că începerea lucrărilor a fost o enormă greșeală. Prima sudură a fost făcută încalcând nu numai legile europene dar și cele bulgare – înăinte de a se încheia procedura de alegere a principalului constructor. „Graba a avut ca rezultat scumpirea inexplicabilă a tronsonului în decurs de o lună cu 250 de milioane de euro”, a adaugat Borisov.
În mediile proguvernamentale predomină comentariile că scandalul renegocierii reprezintă o a două rundă a conflictului „ucrainean” Moscova-UE
