„Republica Moldova trebuie să continue reformele, mai ales pe cele care pot transforma țara într-o țară modernă și europeană”, consideră ambasadoarea Lituaniei la Chișinău, Violeta Motulaitė. Într-un interviu pentru săptămânalul „Timpul”, Excelența Sa a vorbit despre austeritatea bugetară din anii trecuţi, care a făcut din Lituania una dintre cele mai dinamice economii europene, dar și despre mizele Summitului din noiembrie de la Vilnius, în condițiile în care Lituania deține președinția UE.
Analistul politic Victor Ciobanu de la „Ziarul Naţional” crede că politicienii de la Chişinău nu au altă cale decât să reformeze justiţia. „Este nu doar interesul nostru, al cetățenilor, dar și al vostru. Guvernările se schimbă și ați putea fi primii care veți simți efectele justiției partajate politic. Dacă reușiți să schimbați situația, după asta vor merge și alte reforme. Dar în primul rând – justiția”, este mesajul autorului către politicieni.
„Ziarul Naţional” scrie că deşi participarea la loteria „Green Card” este gratuită pe site-ul oficial - www.dvlottery.state.gov, mulți moldoveni cad în plasa unei firme intermediare, care, în caz de câștig, le cere câte 1 399 de dolari în schimbul perfectării actelor. Serviciul de presă al Ambasadei SUA în R. Moldova a declarat că Guvernul SUA nu susţine nicio companie intermediară, care facilitează înregistrarea pentru „Green Card”.
„Pe cine protejează legea privind datele cu caracter personal”, se întreabă reporterii cotidianului „Adevărul”. Ei observă că Parlamentul a modificat joi, 10 octombrie, Codul Contravenţional, astfel încât şi persoanele cu funcţii de răspundere să fie pedepsite dacă fac publice date cu caracter personal contrar legii. Totuşi, în opinia istoricului Mihai Taşcă „legea conţine definiţii şi noţiuni eufemistice, fără a preciza ce se înţelege prin date cu caracter personal şi până unde merge protecţia acestora”.
Victoria Dodon de la „Adevărul” scrie că cea de-a treia ediţie a Cărţii Roşii va fi lansată la începutul anului viitor şi include 427 de specii vulnerabile, periclitate şi critic periclitate, dintre care 219 sunt animale şi 208 - plante. Cifrele indică însă practic o dublare a soiurilor pe cale de dispariţie, ţinând cont de faptul că în ediţia precedentă, din anul 2001, se numărau 126 de specii floristice şi 116 faunistice. Specialiştii spun că majoritatea au ajuns în pericol din cauza valorificării excesive a terenurilor agricole, poluării apelor şi a solului, reducerii suprafeţelor împădurite.
Analistul politic Bogdan Ţîrdea constată într-un editorial semnat pentru portalul „Jurnal.md” că „elitele politice nu că nu mai pot produce idei. Ele deja nu mai pot comunica cu populația. Mai grav îmi pare faptul, că „elitele” deja nu mai pot comunica nici între ele. Mai ales, cele de la guvernare”. În opinia autorului, partidele nu mai satisfac funcția de bază – cea de unificare a intereselor sociale, prin producerea unor idei și programe politice care ar reflecta intersele majorității. Totul se reduce la mesaje electorale și tehnologii negre de manipulare și îndobitocire a electoratului.
