Linkuri accesibilitate

Gidon Kremer și concertul său „în sprijinul victimelor violenței și ale încălcărilor drepturilor omului din Rusia”


Gidon Kremer: „Sînt foarte îngrijorat că din ce în ce mai multe libertăți, cum sînt libertatea de expresie și cea artistică, sînt restrînse în Rusia, ca pe vremea Uniunii Sovietice”.




„Sîntem muzicieni, sîntem oameni pașnici, «arma» noastră este muzica, țelul nostru: să creăm nu să distrugem, iar principalul nostru scop este armonia. Așa că nu putem rămîne indiferenți față de suferințele celorlalți. Compasiunea se află la baza întregii etici. Iar aceste principii au fost susținute de numeroși mari artiști din trecut. Între ei: Pablo Casals, Slava Rostropovici, Leonard Bernstein, Sir Yehudi Menuhin și mulți alții. Trăim în prezent și, fiind motivați de standardele înalte ale umanismului, ar trebui să fim capabili să călcăm pe urmele lor. Este naiv să crezi că acțiunea noastră poate schhimba ceva în mod dramatic și că justiția va prevala. Celebrele cuvinte ale lui Dostoievski, „frumusețea va schimba lumea”, sună astăzi, în mod evident, naiv. Dar am ales [calea] idealismului și credem cu adevărat în miracole.”

Am citat un extras din mesajul transmis presei la 28 august de un Gidon Kremer (Foto Gidon Kremer Stiftung, Kronberg im Taunus)

Gidon Kremer (Foto Gidon Kremer Stiftung, Kronberg im Taunus)

cunoscut violonist al timpurilor noastre, Gidon Kremer, într-o scrisoare deschisă adresată „colegilor și prietenilor din lumea artei și a muzicii”, prin care le cerea sprijinul pentru concertul pe care artistul l-a inițiat și organizat la Berlin. Concertul va avea loc, peste cîteva zile, la 7 octombrie, cu participarea excepțională a pianistului și dirijorului Daniel Barenboim și a Marthei Argerich, cărora li s-au alăturat flautistul Emmanuel Pahud, trompetistul Sergei Nakariakov, pianista Katya Buniatishvili, compozitorul Giya Kancheli, violoncelistul Nicolas Altstaedt, interpreta de bayan, Elsbeth Moser, corul de copii din Ucraina „Scedrik”, dirijorul Roman Kofman și, desigur, orchestra de tineri pe care Kremer o dirijează de ani de zile, Kremerata Baltica.


După spusele lui Gidon Kremer, concertul vine „în sprijinul victimelor nevinovate ale violenței și a încălcărilor drepturilor omului din Rusia, pentru a demonstra solidaritatea cu aceea cărora le este de de preț viitorul țării.”

Înaintea concertului va avea loc un simpozion intitulat „Nu ne vom lăsa intimidați: Societatea civilă din Rusia sub presiune”, desfășurat sub egida Amnesty International și a altor cîtorva organizații de apărare a drepturilor omului. Gidon Kremer declara pe această temă săptămînalului Die Welt: „Sînt foarte îngrijorat că din ce în ce mai multe libertăți, pe care le-am considerat ca existente de la sine, cum sînt libertatea de expresie și cea artistică, sînt restrînse în Rusia, ca pe vremea Uniunii Sovietice, chiar dacă, desigur, cu metode diferite...”

Gidon Kremer a ales, în mod semnificativ, ca dată a concertului, ziua de 7 octombrie, cea în care Ana Poltikovskaia, ziarista militantă Anna Politkovskaia

Anna Politkovskaia

pentru drepturile omului și critică a regimului de la Kremlin, a fost ucisă la Moscova, în 2006. Violonistul sublinia în mesajul său că „de-a lungul a peste un deceniu rata celor uciși și lista celor condamnați pe motive îndoielnice în Rusia au crescut în mod exponențial.” Între cei menționați expres, se află Mihail Hodorkovski și asociatul său Platon Lebedev, avocatul Serghei Magnițki, Nadejda Tolokonnikova și Maria Alehina, membrele grupului punk Pussy Riot, grupul de tineri protestatari, așa-numiții „deținuți Bolotnaia”, judecați pentru ieșirea lor în stradă și învățătorul de țară, Ilia Farber, victimă a autorităților corupte, condamnat la ani grei de închisoare.

După spusele violonistului leton, fomat la școala muzicală a lui David Oistrah, la Moscova, și stabilit din anul 1980 în Occident, „scopul nostru nu este doar de a crea și a invoca sunete minunate, dar și de a a-i ajuta efectiv pe cei aflați în suferință. Așa cum a spus marele poet rus Alexandr Pușkin: „am deșteptat în inimi cu lira-mi bunătatea/ de aceea de popoare mult timp voi fi iubit, În veacul meu cel crâncen, slăvit-am libertatea/Și mila pentru cel lovit”. În paranteză fie spus, un citat dintr-o poezie celebră, Exegi monumentum, în traducerea engleză, a apelului lui Gidon Kremer, sunînd și mai explicit: „invocînd libertatea în epoca fricii și iertarea pentru sufletul distrus”.

Reacțiile publice ale muzicienilor ruși la apelul cunoscutului Violonistrul Gidon Kremer

Violonistrul Gidon Kremer

violonist, aflat zilele acestea împreună cu orchestra sa Kamerata Baltica, la Festivalul aniversar de 20 de ani al Academiei Kronberg in Taunus, lîngă Frankfurt, par să fi fost ca și inexistente. Dar, firește, așa cum se petrec lucrurile și în România, apelul a fost auzit, iar voci, mai mult sau mai puțin timide, au început să protesteze independent la situația de facto din Rusia.

Ultimul protest lansat zilele acestea solicită ministrului culturii din Federația Rusă demiterea directorului artistic al Teatrului Mariinski, cunoscutul dirijor Valeri Gergiev, un apropiat și susținător la fel de cunoscut al politicii președintelui Putin. Gergiev, se scrie în petiția postată pe site-ul change.org, este director al Teatrului de 25 de ani, fără ca în toată această perioadă să se fi desfășurat vreun concurs pentru ocuparea posturilor de conducere. Dirijorul este acuzat direct de nepotism. O soră mai mare a lui Gergiev a fost instalată pe un post de director artistic al Teatrului Academic al Tinerilor Soliști, în timp ce soțul unei surori mai tinere, ca director al sălii de concerte Mariinski.

Teatrul ar viola legislația muncii așa cum a dovedit-o procesul unuia dintre artiști, iar activitatea instituției ar fi în declin, grație absenței Valeri Gergiev împreună cu președintele Putin înaintea inaugurării noii săli a Teatrului Mariinski la St. Petersburg

Valeri Gergiev împreună cu președintele Putin înaintea inaugurării noii săli a Teatrului Mariinski la St. Petersburg

lui Valeri Gergiev, angajat în prea multe alte activități, atît în Rusia, cît și în străinătate. Petiția face cunoscută numirea dirijorului ca nou Decan al Facultății de Arte a Universității de Stat de la Sankt Petersburg, concomitent cu acordarea titlului de profesor emerit al Conservatorului din același oraș și de președinte al Societății Corale a Întregii Rusii.

Lista posturilor pe care Gergiev le ocupă în străinătate este considerată drept „deprimantă”, prin mulțimea actvităților pe care le presupune, în calitate de dirijor principal al Orchestrei Simfonice londoneze, de președinte de onoare al Festivalului Internațional de la Edinburgh, de director al Orchestrei de Tineret de la Carnegie Hall, de șef al Orchestrei Filarmonice din Rotterdam, al Festivalului de Paști de la Moscova, al celui de la Mikkeli, în Finlanda, și Rotterdam, în Olanda, al „Nopților albe” de la Sankt Petersburg, al „Noilor Orizonturi” și al „Serilor Suflătorilor” organizate chiar de Teatrul Mariinski și așa mai departe.

Comentariile la petiția amintită vorbesc despre un om care „și-a pierdut cu totul simțul realității”, despre realitatea declinului Teatrului pe fundalul „megalomaniei” dirijorului. Iar Gidon Kremer, în interviul deja amintit cu săptămînalul Die Welt comenta fără să-l numească pe Gergiev și ceilalți muzicieni susținători activi ai președintelui Putin: „Eu nu aș putea și nu aș proceda așa cum o fac ei. Ei o numesc patriotism. Pentru mine este mai curînd oportunism, singurul lor țel fiind să-și promoveze propriile interese. Ca artist, am nu numai dreptul, dar și datoria de a-mi arăta propriile culori și de a atrage atenția asupra unor astfel de probleme.”
XS
SM
MD
LG