Linkuri accesibilitate

Comunitatea oamenilor de ştiinţă avertizează asupra pericolului degradării ireversibile a ştiinţei.


Despre evolutiile din învăţământul moldovenesc a stat de vorba Vasile Botnaru cu analistul şi istoricul Gheorghe Cojocaru:

Gheorghe Cojocaru: „Comunitatea academică, din sfera universitară şi a cercetării, a tras recent un semnal de alarmă, în legătură cu apariţia unui proiect de lege prin care se vor opera o serie de modificări la Legea învăţământului. Modificările, puse în discuţie, vizează, înainte de toate, modul în care funcţionează doctoratul, ca cea de-a treia treaptă a procesului de la Bologna, la care este parte şi şcoala superioară din Republica Moldova. Dacă, până în prezent, sunt atestate două grade ştiinţifice, cea de doctor şi doctor habilitat, amendamentele propuse ar urma să conducă la renunţarea la cel de-al doilea titlu ştiinţific...”

Europa Liberă: Cetăţeanul simplu, care nu este prea iniţiat în aceste chestiuni, ar putea rămâne cumva nedumerit de ceea ce preocupă acum minţile oamenilor de ştiinţă, când guvernul îi îndeamnă, de exemplu, să intervină în subiecte de actualitate.

Gheorghe Cojocaru: „Dar această problemă a fost lansată nu de mediul academic sau universitar, ci din interiorul Ministerului Educaţiei, nefiind clare motivele formulării unor asemenea intenţii. În diverse ţări europene, se acordă fie un grad ştiinţific, fie două. În România, de exemplu, se acordă un singur titlu - de doctor. În Polonia sau Ucraina, la acest prim grad ştiinţific se adaugă un al doilea, cel de doctor habilitat, cum este cazul şi al Republicii Moldova care a preluat acest sistem din experienţa sa anterioară, din epoca sovietică. În condiţiile concrete din sfera ştiinţei, păstrarea celui de-al doilea titlu în ierarhia gradelor ştiinţifice a avut la bază preocuparea pentru asigurarea performanţei şi a unui nivel calitativ cercetărilor ştiinţifice.”

Europa Liberă: Din câte putem judeca, Ministerul Educaţiei încearcă, cu tot dinadinsul, să scape la maxim de moştenirea sovietică. Şi atunci putem presupune că şi această modificare la Legea învăţământului pleacă de la aceeaşi motivaţie.

Gheorghe Cojocaru: „Cred că în această sferă a activităţii ştiinţifice practicile din epoca de tristă faimă demult au fost abandonate definitiv. În peste două decenii de la despărţirea de URSS, s-au format instituţii naţionale care monitorizează de o manieră profesională procesul de obţinere şi de acordare a titlurilor ştiinţifice, ceea ce, bineînţeles, nu înseamnă că toate aceste structuri ar funcţiona perfect. Principala problemă, cu care se confruntă competitorii la un titlu ştiinţific, este birocratizarea excesivă a acestui proces, mulţimea de acte care trebuie prezentate sau reglementarea adeseori ilogică a volumului tezelor ştiinţifice. Acum se mai intenţionează să se acorde universităţilor dreptul de a conferi titlul ştiinţific de doctor, ceea ce, în condiţiile actuale, când se atestă o prăbuşire a calităţii educaţiei, riscă să compromită şi statutul omului de ştiinţă, şi ştiinţa, în ansamblul ei.”

Europa Liberă: Bine, între timp, Ministerul Educaţiei înţelegem că vrea să reabiliteze atestarea şi omologarea învăţământului universitar. Totuşi, ce zice comunitatea oamenilor de ştiinţă despre această posibilă modificare?

Gheorghe Cojocaru: „Comunitatea academică, în primul rând, regretă apariţia unor propuneri care vizează direct sfera cercetării ştiinţifice, dar care nu au fost discutate cu reprezentanţii abilitaţi ai acestei sfere... Totodată, comunitatea oamenilor de ştiinţă avertizează asupra pericolului degradării ireversibile a ştiinţei, în cazul promovării acestor propuneri şi insistă asupra identificării unor soluţii care să aibă în prim plan asigurarea calităţii cercetării, a educaţiei şi a performanţei academice, şi nu comercializarea ştiinţei.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG