Linkuri accesibilitate

Diplomaţia publică a României şi „brandul de ţară”


Preşedintele Traian Băsescu la Forumul european pentru diplomaţie publică, Bucureşti

Preşedintele Traian Băsescu la Forumul european pentru diplomaţie publică, Bucureşti

Traian Băsescu: percepția despre România este „mai rea” decît realitatea.

În România continuă protestele legate de proiectul Roşia Montana şi numărul celor care au protestat noaptea trecuta în Bucureşti a fost de câteva zeci de mii de persoane . La Bucureşti are loc astăzi Forumul European pentru Diplomaţie Publică şi corespondenta noastră Sabina Fati se opreşte la declaraţia făcută în deschiderea forumului de preşedintele României, Traian Băsescu.

România trebuie să-și schimbe imaginea publică dacă vrea să joace un rol mai important în peisajul internațional, aceasta pare să fie una dintre concluziile Forumului European pentru Diplomație Publică organizat astăzi la București.

Dar cum poate avea loc această modificare de percepție? Este vorba despre o mai bună comunicare sau despre necesitatea unor schimbări majore în interiorul instituțiilor românești? Președintele Traian Băsescu spune că percepția despre România este „mai rea” decît realitatea, că în ansamblu imaginea țării este afectată de faptul că românii „denigrează” instituțiile „care își fac treaba” și că, de pildă, în dezbaterea publică ajung legi neconstituționale, cum este cea referitoare la exploatarea aurului de la Roșia Montana prin metoda cianurilor.

Șeful statului român se referă în acest caz mai ales la politicienii care încearcă să acrediteze ideea că procurorii anti-corupție și Agenția Națională de Integritate ar fi sub controlul politic al președintelui.

Cele două instituții atât de detestate de clasa politică autohtonă au primit totuși note bune din partea Comisiei Europene, dar în același timp, faptul că înalți demnitari au fost sau sînt cercetați penal pentru fapte de corupție afectează pentru moment imaginea României.

Pe termen lung, însă, dacă aceste instituții vor continua să funcționeze la fel ca acum, e posibil ca marea corupție să se diminueze. Deja se poate constata un rol pe care l-am putea numi „preventiv”, fiindcă mulți se tem să nu ajungă la închisoare ca fostul premier Adrian Năstase sau ca patronul Clubului Steaua, Gigi Becali. Le este frică deopotrivă polițiștilor, funcționarilor, oamenilor de afaceri care au legături complicate cu statul sau demnitarilor de toate rangurile.

Traian Băsescu este „convins” că „sînt țări în Uniunea Europeană mai corupte decît România” și că Bucureștiul nu știe cum să se prezinte în lume, de aceea imaginea de țară coruptă persistă.

Potrivit Transparency International, într-adevăr, în clasament, în spatele României se mai află Bulgaria, Grecia și Italia, dacă socotim doar statele Uniunii Europene, dar la nivel global se afla pe locul 66, după Rwanda, Georgia, Namibia și Ghana.

Așadar, România mai are de muncit și în acest domeniu și e posibil ca lucrurile să evolueze anevoie, fiindcă deja parlamentarii vor să le dea mai multă libertate aleșilor locali, schimbând Legea Agenției Naționale de Integritate.

Pe de altă parte, imaginea țării este dată și de percepția investitorilor străini, care sînt nemulțumiți de birocrația stufoasă, de inevitabila șpagă și de prea desele schimbări de legislație. Vicepreședintele filialei din România a băncii Raiffeisen, Vladimir Kalinov, a vorbit la Forumul European al Diplomației Publice despre aceste chestiuni. Din punctul lui de vedere, imaginea țării s-ar putea schimba fundamental dacă procesul decizional devine predictibil, dacă oamenii de afaceri sînt consultați înainte de modificarea cadrului legislativ din domeniul economic și mai ales dacă ar exista o strategie de dezvoltare sectorială pe termen lung.

Imaginea României este uneori deformată în mod voit din afară, crede fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, acum consilier prezidențial. Exemplul dat de fostul diplomat se leagă de liberalizarea pieței muncii în Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2014 și cu faptul că în mai multe state comunitare există „o acțiune coordonată atît la nivel instituțional, cît și mediatic prin care se încearcă să se arate cît de greșită ar fi o astfel de decizie”.

Toate aceste probleme sugerează că România are într-adevăr nevoie de diplomație publică, dar în paralel are nevoie de o listă cu priorități naționale, de o strategie pe termen lung, de infrastructură, de instituții credibile, de cetățeni care să respecte reguli în țară și în afara ei. Fără astfel de piloni pe care să se bazeze diplomația publică ar fi doar o nouă formă de propagandă.
XS
SM
MD
LG