Linkuri accesibilitate

Din cei aproape 600 de mii de migranți, doar două procente își investesc banii cîștigați într-o afacere.



25 de antreprenori din raioanele Telenesti, Soldanesti, Orhei si Rezina, care si-au deschis afaceri pe banii agonisiti peste hotare, au fost protagonistii unui studiu care prezinta barierele din calea lansarii unei afaceri. Studiul a fost realizat in cadrul proiectului „Remitentele dezvolta comunitatile”, finantat de Uniunea Europeana. Despre concluziile la care au ajuns autorii studiului si in ce masura remitentele contribuie cu adevărat la dezvoltarea sectorului antreprenorial, relateaza Tamara Grejdeanu.

Din cele aproape 600 de mii de persoane care muncesc în afară ţării, doar două procente aleg să investească banii adunaţi într-o afacere, arată datele studiului. Autorii au constatat că mai mult de jumătate din venitul unei familii care are pe cineva plecat peste hotare este format din remitenţe. Iar din acest motiv, banii primiţi sunt direcţionaţi spre consum şi nu investiţii, crede Natalia Vladicescu. De cele mai dese ori, afacerea nu avansează mai departe de idee, întrucât iniţiatorii nu dispun de suficient capital iar opţiunea unui credit este considerată prea riscantă:

„O bună parte din cetăţenii noştri care muncesc peste hotare, aleg să investească în imobile, construcţii, reconstrucţii, procurarea caselor, automobilelor, investirea în studiile copiilor şi alte activităţi de consum. Foarte puţini au acumulat o sumă esenţială de bani care le-ar permite iniţierea unei afaceri. Nu există o încredere a migranţilor că uite, am suma x, mai am nevoie de suma z pentru iniţierea unei afaceri şi o pot împrumuta, lua un credit de la instituţiile financiare.”

Totodată, chiar şi cei care au reuşit să pună pe picioare o activitate recunosc că una din primele bariere ar fi lipsa de competenţe. Natalia Vladicescu, una dintre autoare, atrage atenţia că multe investiţii nu mai ajung la etapa profitului, întrucât migranţii aleg greşit domeniul de activitate fără să se fi documentat suficient despre tendinţele pieţei de desfacere:

„Nu cunosc subtilităţile activităţilor în domeniul în care iniţiază afacerea. Am întâlnit foarte multe persoane care au încercat, au deschis o sală de nunţi, au încercat să facă şi un iaz, au cultivat şi câţiva pomi. Şi-au diversificat enorm afacerea şi atunci nu au avut capacitatea de a-şi orienta eforturile spre dezvoltarea afacerii şi lucru acesta i-a împiedicat să se dezvolte.”

Cei mai mulţi dintre antreprenorii entuziaşti fac afaceri în domeniul agriculturii, zootehniei, în comerţ şi mai puţin în sfera de producere.
Pentru a stimula migranţii să investească banii în localităţile lor, organizaţii internaţionale, dar şi guvernul Republicii Moldova oferă Victor Koroli

Victor Koroli

granturi pentru iniţierea afacerii. Referindu-se la beneficiarii proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile”, Victor Koroli, managerul proiectului a spus că cei veniţi de peste hotare au nevoie de modele reuşite şi exemple practice care să le confirme eficienţa investirii remitenţelor:

„Fiecare dintre ei a primit utilaj de la 10 la 15 mii de euro şi toate afacerile se dezvoltă foarte bine. Toţi împreună au creat peste 20 de locuri de muncă. Se confruntă cu probleme specifice, în funcţie de afacerea pe care a o dezvoltă şi pot fi modele pentru alţi beneficiari, alţi migranţi care vor să revină, care vor să investească în dezvoltarea comunităţilor din Republica Moldova.”

Pentru cei abia intraţi în sfera antreprenoriatului, problematic este şi primul contact cu funcţionarii publici, inspectorii fiscali şi factorii decizionali. De aceea, autorii studiului au formulat mai multe recomandări pentru autorităţi. Ei propun lichidarea inadvertențelor din legislaţie care lasă loc de interpretări, mai pledează pentru oferirea de suport informaţional şi consultanţă migranţilor care se lansează în afaceri şi schimbarea atitudinii faţă de cei din mediul investiţional.
XS
SM
MD
LG