Ministerul mediului a prezentat marți la Cahul rezultatele proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Din împrumutul de 16 milioane de lei dela Banca Mondială, de care a beneficiat primăria oraşului Cahul, s-a reuşit reabilitarea în proporţie de 30 la sută a reţelei de apeduct şi 10 kilometri din rețeaua de canalizare. Prin urmare, spun guvernanţii, s-au redus pierderile de apă în reţea, dar şi cheltuielile la energia electrică necesară pentru producerea şi transportarea apei către consumatori. Mai multe detalii, de la Ala Ceapai.
Datorită reabilitării reţelei de apeduct şi de canalizare locuitorii oraşului Cahul vor fi aprovizionaţi cu apă de acum încolo fără întrerupere.
Până nu demult apa era livrată pe ore după un anumit grafic, iar locuitorii se plângeau că apa de la robinet este murdară, spune directorul regiei Apă Canal Cahul, Vasile Zagaievschi:
„Când apa se pompează pe grafic ea ba se porneşte, ba se opreşte în reţea. Prin urmare se murdăreşte. Este vorba de aşa numita a doua murdărire. Noi o tratăm, ea devine potabilă, dar când merge în reţea ea se poluează din nou. Dar acum, când avem tot timpul apă, problema aceasta a fost evitată.”
Lucrări similare de modernizare a reţelelor de apeduct au fost realizate în alte 5 localităţi urbane: Floreşti, Orhei, Ungheni, Căuşeni şi Bălţi, în cadrul proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi de canalizare lansat în 2008 şi susţinut financiar de Banca Mondială. L-am întrebat pe directorul unităţii de implementare a proiectului de la Ministerul Mediului, Sergiu Guţu, de ce anume aceste localităţi au avut prioritate:
„Atunci când s-a decis cine va fi beneficiarul proiectului s-a căutat un raport perfect de investiţii şi numărul de beneficiari. De asemenea, starea lucrurilor în infrastructură a fost un criteriu de selectare important. Având în vedere că Cahul este localitatea cea mai mare din sudul Republicii Moldova şi lungimea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare este a doua ca mărime după Chişinău s-a decis ca acest oraş va fi beneficiarul proiectului.”
Administraţia locală din Cahul nu a contribuit financiar la acest proiect de modernizare a reţelei de apeduct şi canalizare, dar s-a implicat pe măsură în cheltuirea raţională a banilor împrumutaţi de Banca Mondială, spune Sergiu Guţu:
„Întreprinderea Apă Canal a intervenit şi a susţinut antreprenorii care au executat lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Autorităţile locale au coordonat şi au eliberat actele necesare desfăşurării lucrărilor de construcţie. De fapt, acest împrumut acordat Guvernului republicii Moldova a fost recreditat autorităţilor locale, a fost un credit subsidiar de la Ministerul Finanţelor către consiliul orășenesc Cahul.”
Regia Apă Canal Cahul are de restituit, timp de 30 de ani, împrumutul Băncii Mondiale de 16 milioane de lei, incluzând în tariful pentru consumatori plăţile respective. Ceea ce înseamnă că locuitorii oraşului Cahul vor plăti de acum încolo o factura majorata cu 23 la sută.
