În Codul Penal al României „genocidul” este definit prin săvârșirea unor acțiuni cu scopul de a distruge în întregime sau parțial o colectivitate sau un grup.
În cazul lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii de la Râmnicu Sârat între 1956-1963, procurorii susțin că se poate pune eticheta de „genocid” pentru că este vorba despre o încercare reușită de a extermina colectivitatea deținuților politici de la penitenciarul pe care l-a condus într-una dintre cele mai negre perioade ale României.
Există mărturii că Vișinescu i-a bătut, maltratat și supus la tratamente inumane pe cei aflați la penitenciarul de la Râmnicu Sărat. Sunt în discuție cei care s-au opus statului comunist sau cei arestați doar pentru că proveneau din elita politică interbelică sau pentru că părinții, frații sau soții lor erau implicați în viața socială sau politică a țării înainte de venirea comuniștilor.
Folosirea etichetei de „genocid” pentru acuzațiile formulate împotriva unuia dintre ultimii toționari staliniști aflați în viață, o premieră în Româna, este însă problematică, pentru că în Convenția ONU pentru Prevenirea și Pedepsirea Genocidului (New York, 9 decembrie 1948) referirea se face la grupurile entice sau rasiale nu politice sau sociale, cum este cazul grupurilor de deținuți politici, care au ajuns la închisoare din cauza orientării lor ideologice.
Un eventual verdict împotriva lui Alexandru Vișnescu, gata și acum la 88 de ani să se bată cu ziariștii și cameramanii care îi pun întrebări deranjante, ar putea fi atacat pe baza Convenției ONU, mai ales că există și alte precedente.
Andrei Muraru, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului este, insa, optimist si consideră că potrivit Codului Penal, genocidul poate fi interpretat și prin uciderea, vătămarea gravă sau fizică a membrilor colectivității sau impunerea unui regim de exterminare în comunitatea respective.
Vișinescu, descoperit în urmă cu o lună de cercetătorii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului este deocamdată o pradă simbolică: primul personaj din zona comunismului violent luat în seamă de procurori.
În viață se află, însă, persoane mult mai importante în ierarhia istorică a punerii în practică a „banalității răului”, de pildă generalul Iulian Vlad, ultimul sef al Securității, instituție care în perioada regimului Ceaușescu era brațul înarmat al Partidului Comunist.
În mod surprinzător de generalul Vlad nu se atinge nimeni, nici măcar cercetatorii Institutului care l-au descoperit pe torționarul de la Râmnicu Sărat. Procesul comunismului poate începe în România cu Alexandru Vișinescu, dar ar fi obligatoriu să urmeze liderii ultimului aparat represiv din perioada ceaușistă, chiar dacă în justiție mai sunt încă magistrați care au luat parte la procese politice, fiindcă niciodată nu s-a făcut o epurare în această castă.
În România curățenia de după dictatură continuă să se facă pe cale naturală, nu pe criteriile lustrației.
