Interesul naţional al R. Moldova şi al Ucrainei este ca ambele state să fie în aceeaşi configuraţie geopolitică

Ucrainenii sărbătoresc la 24 august 22 de ani dela proclamarea independenţei. Ambasadorul moldovean la Kiev, Ion Stăvilă a stat de vorbă Valentina Ursu despre principalele teme ale agendei politice moldo-ucrainene.

Europa Liberă: Conflictul transnistrean este cel mai sensibil punct în relaţiile bilaterale dintre Chişinău şi Kiev. Există şi acest hotar comun pe segmentul transnistrean cu o lungime de peste 450 km. Faptul că problemele apar din cauza nerezolvării acestui conflict afectează în mod direct regiunile de frontieră. Demarcarea graniţei din ambele ţări nu a fost finalizată nici până acum. Procesul va mai dura, a spus-o chiar ambasadorul ucrainean la Chişinău, Serghei Pirojkov. Ce zice partea moldavă, domnule Stăvilă?

Ion Stăvilă: „Încheierea procesului de demarcare a frontierelor dintre ţările noastre ar însemna, de fapt, constituirea statelor noastre ca state independente, având în vedere că frontierele sunt un element definitoriu al unui stat. Este adevărat că este ceva simbolic, pentru că, în realitate, frontierele există, ele au fost recunoscute, au fost stabilite în Tratatul de frontieră. Acum urmează doar să transpunem linia de frontieră de pe hârtii şi hărţi pe teren.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre acest perimetru transnistrean la frontiera moldo-ucraineană. Dă bătăi de cap ambelor state?

Ion Stăvilă: „Există, probabil, anumite dificultăţi în procesul de demarcare şi pe acest segment, dar, din cele 1222 de km, care constituie lungimea totală a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina, frontiera a fost marcată pe teren cu stâlpi, conform standardelor internaţionale în proporţii de peste 90%. Practic au rămas trei puncte de finalizat, trei segmente. ”

Europa Liberă: Care sunt?

Ion Stăvilă: „Zona barajului complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, câţiva metri numără. Mai la sud este sectorul central sau transnistrean, care are o lungime de 453 de km, dintre care au rămas de demarcat doar 20 de km. Şi la Giurgiuleşti este vorba de câteva sute de kilometri, unde urmează ca cele 2 părţi să instaleze stâlpii de frontieră.

Comisia mixtă bilaterală moldo-ucraineană pentru demarcarea frontierei lucrează, se întâlneşte şi această comisie mai are şi grupuri de lucru, de experţi, care ies în teritoriu pe fiecre din segmentele menţionate şi care fac măsurările şi evaluările pe teren. ”

Europa Liberă: Moldova şi Ucraina ar putea avea în scurt timp un punct comun de trecere a hotarului la Palanca, proiectul de reorganizare şi infrastructură a fost deja aprobat de către autorităţi şi ar urma să fie finanţat de misiunea EUBAM, care-şi desfăşoară activitatea de ceva timp.

Ion Stăvilă: „Există o evoluţie extrem de pozitivă în domeniul cooperării trilaterale: Moldova, Ucraina şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte modernizarea managementului la frontieră, modernizarea punctelor de control, punctelor de trecere a frontierei, organizarea controlului în comun la unele puncte de frontieră, bunăoară, punctele Briceni-Rosoşani deja funcţionează de mai bine de un an. Şi e un proiect destul de reuşit şi în momentul de faţă, ambele părţi lucrează asupra aranjamentelor necesare pentru organizarea controlului în comun şi în punctul de control Palanca, Maiaki-Palanca, cu sprijinul Uniunii Europene.

Vreau să spun că cooperarea noastră bilaterală în acest domeniu este chiar, aş zice, o istorie de succes împreună cu activitatea misiunii EUBAM, care este implicată în acest proces. Şi, ca să vă răspund la întrebarea ce ar însemna, ce importanţă ar avea finalizarea procesului de demarcare a frontierei, este, de fapt, unul din obiectivele integrării noastre europene, politicii de integrare europeană, atât a Republicii Moldova, cât şi a Ucrainei, având în vedere că ambele state s-au angajat unul faţă de altul şi în raport cu Uniunea Europeană să modernizăm frontiera, ca frontiera dintre cele două două state să fie una de tip european, modern, să corespundă întocmai standardelor europene şi noi ne mişcăm în acest sens.”

Europa Liberă: Domnule ambasador Stăvilă, mai sunt patru luni şi Ucraina îşi încheie mandatul în calitate de preşedinte al OSCE. Unii zic că Ucraina nu a reuşit să facă prea multe pe parcursul acestui mandat. De ce?

Ion Stăvilă: „Până în momentul de faţă, Ucraina îşi exercită mandatul său de preşedinte în exerciţiu al OSCE în conformitate cu planul adoptat în prealabil şi prezentat la Viena, de către ministrul de externe al Ucrainei, care este şi preşedintele în exerciţiu al OSCE. Adică reuniunile în formatul 5+2, programate iniţial, au avut loc, s-au desfăşurat.”

Europa Liberă: Reuniunile au avut loc.

Ion Stăvilă: „Deci 3 reuniuni au avut loc în formatul 5+2.”

Europa Liberă: Iar subiecte, care să fie discutate la modul serios, nu au fost nici incluse şi nici puse pe agendă.

Ion Stăvilă: „Eu am participat personal la două din aceste reuniuni, la cea de la Lvov şi la cea de la Odesa şi, într-adevăr, discuţiile sunt deloc uşoare. Dar este acest dialog. Se discută, pe agenda reuniunilor sunt păstrate toate cele trei blocuri de probleme, grupate în aşa-zise trei coşuri. Deşi discuţiile, pe fiecare dintre ele, nu sunt uniforme, pe unele probleme, să zicem, social-economice, se discută mai mult, iar pe cele politice şi de securitate mai puţin, dar discuţiile se desfăşoară. Şi nu aş vrea, în niciun fel, să adresez careva reproşuri preşedinţiei ucrainene care ar fi trebuit să facă mai mult, dar n-a făcut.”

Europa Liberă: Dar pe cât de mult contează să-i reuşească Kievului să organizeze o întrevedere între premierul Iurie Leancă şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk?

Ion Stăvilă: „Este un efort mare pe care îl desfăşoară diplomaţia ucraineană, în vederea sprijinirii contactelor şi a dialogului direct dintre Chişinău şi Tiraspol, inclusiv la nivel politic înalt. Din câte cunosc eu, lucrurile se mişcă într-o direcţia pozitivă. Ucraina este poate cel mai mult motivată în sens pozitiv, în sensul promovării procesului real de reglementare a conflictului, în virtutea unor circumstanţe binecunoscute: că suntem state vecine, că Ucraina este implicată direct în acest proces, inclusiv în formatul 5+2, în mecanismul de pacificare, că există o comunitate ucraineană în Transnistria, că Ucraina este foarte interesată să elimine acest focar de tensiune n regiune. Evident, toate acestea se mai încadrează şi într-un proces larg de integrare europeană a ambelor ţări, care au un obiectiv comun.”

Europa Liberă: Dar este sesizabilă această rivalitate între Chişinău şi Kiev: cine primul va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană?

Ion Stăvilă: „Nu cred. Eu tot timpul am optat şi am pledat pentru ca ambele state să se mişte în această direcţie, având în vedere faptul că interesul naţional al Republicii Moldova şi al Ucrainei este ca ambele state să fie, să zic aşa, în aceeaşi configuraţie geopolitică. Pentru că, mişcându-ne în aceeaşi direcţie europeană, noi am putea mai uşor să rezolvăm, pe de o parte, problemele care mai există, moştenite din trecut, cum spuneaţi, cele de frontieră sau cele de proprietate, sau cele legate de păstrarea şi dezvoltarea identităţii etno-culturale a comunităţilor noastre care locuiesc pe teritoriul Ucrainei.

Este mai bine şi mai uşor ca toate aceste probleme să le rezolvăm într-un cadru larg european. Mai complicat şi mai dificil ar fi atât pentru R. Moldova, cât şi pentru Ucraina, dacă între ţările noastre ar trece această linie de fractură geopolitică între Europa politică, Uniunea Europeană, pe de o parte, şi alt spaţiu...”

Europa Liberă: ...euroasiatic...

Ion Stăvilă: „...euroasiatic. Deci este o axiomă ca ţările noastre să se afle în această configuraţie europeană şi, în felul acesta, vom avea şi sprijinul Uniunii Europene pentru realizarea unor proiecte de anvergură fie că e vorba de cooperarea transfrontalieră, euroregiunile, dezvoltarea social-economică a comunităţilor care locuiesc în zona de frontieră şi, în plan larg, integrarea noastră în piaţa europeană şi în circuitul de valori europene.

Şi mie mi se par contraproductive sau scolastice discuţiile la tema cum ar fi mai bine ca ţările noastre, Ucraina şi R. Moldova, să meargă împreună sau să meargă separat în direcţia europeană. Aceasta nu înseamnă deloc că, dacă una dintre ţări a avansat pe o anumită direcţie, să zicem, R. Moldova a avansat mult în sensul realizării planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Noi am trecut la cea de a doua fază, degrabă o vom încheia şi poate în viitorul apropiat vor fi eliminate vizele pentru cetăţenii R. Moldova. Or, Ucraina rămâne în urmă, în acest sens, dar ştiu că face eforturi pentru a depăşi decalajul. Pe de altă parte, Ucraina este gata deja să semneze Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, va fi eliberată din închisoare Iulia Timoşenko?

Ion Stăvilă: „Din observaţiile proprii pe care le-am avut la Kiev şi din discuţiile pe care le-am avut şi cu reprezentanţii autorităţilor ucrainene, şi cu colegii mei, diplomaţii europeni, am înţeles că conducerea Ucrainei este ferm hotărâtă să promoveze politica de integrare europeană şi manifestă un interes mare pentru semnarea Acordului de Asociere în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Şi, în acest context, se observă o voinţă politică de a întruni condiţiile formulate de către Uniunea Europeană, inclusiv punerea în libertate a Iuliei Timoşenko care este o condiţie grea, formulată de către Bruxelles şi ţările membre ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Rada Supremă va adopta o lege antidiscriminare, o lege euroconformă?

Ion Stăvilă: „Ştiu că în Rada Supremă este prezentat un proiect de amendament la legea respectivă care vizează o anumită categorie de cetăţeni, sensibilă şi foarte importantă pentru Bruxelles. Ştiu că există o polemică în societatea ucraineană, inclusiv între forţele politice, în Parlament, în cadrul Radei Supreme, între forţele pro-europene, inclusiv în cadrul Partidului Regiunilor. Şi din opoziţie vreau să sper că vor întruni numărul de voturi necesare pentru ca legea respectivă să fie adoptată şi ca Ucraina să se conformeze angajamentelor asumate în planul de acţiuni care vizează liberalizarea regimului de vize.”

Europa Liberă: Vă plac bomboanele ucraineşti?

Ion Stăvilă: „Îmi plac. Trebuie să recunosc, mai mult le plac soţiei şi fetelor mele şi cred că sunt de bună calitate.”

Europa Liberă: A fost o problemă politică între Ucraina şi Rusia exportul de bomboane?

Ion Stăvilă: „Îmi vine greu să mă pronunţ asupra relaţiilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar, din observaţiile proprii, pot să constat că, într-adevăr, există anumite dificultăţi. Însă cred că şi de o parte, şi de alta există voinţă politică suficientă pentru ca aceste dificultăţi să fie depăşite, pentru că există o relaţie profundă între aceste două ţări, să zic aşa, civilizaţională pentru că e vorba de două naţiuni slave, de două mari state vecine, cu comunităţi numeroase pe teritoriile lor şi de un interes mare de a menţine o relaţie bună între aceste ţări. Aşa că problemele şi dificultăţile vor fi depăşite. Pentru noi este important să însuşim bine lecţiile acestei experienţe.”

Europa Liberă: Acestor embargouri pe care Rusia din când în când încearcă să le impună?

Ion Stăvilă: „Acestor dificultăţi care apar din când în când în relaţiile comerciale. Sigur că există un impact politic asupra acestor relaţii comerciale, dar, şi din propria noastră experienţă, dacă e să ne amintim, să evocăm sau să invocăm embargourile anterioare, impuse vinurilor moldoveneşti, am tras şi nişte învăţăminte pozitive, mai ales, atunci când este vorba de lupta pentru calitate sau asigurarea calităţii produselor alimentare, pentru că, până la urmă, este vorba de sănătatea oamenilor, cetăţenilor, şi acesta este un lucru sfânt, oriunde ar fi, în Rusia, Ucraina sau în Republica Moldova.”