Linkuri accesibilitate

La orfelinat copiii au pierdut contactul cu oamenii şi viaţa cotidiană, de aceea în casa nouă ei încearcă să creeze un mediu cât mai aproape de cel familial.


Guvernul încearcă de mulți ani să schimbe vechiul sistem sovietic de case de copii. Reîntoarcerea lor în familiile biologice, adopția sau plasarea în case de tip familial sunt soluțiile clasice practicate și în Republica Moldova. Dar ele nu rezolvă chestiunea tinerilor cu nevoi speciale. Pentru aceștia, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei construiește de un an și jumătate împreună cu un donator străin Case Comunitare. Tamara Grejdeanu a vizitat împreună cu mai mulți jurnaliști o asemenea instituție la Ialoveni și relatează.

După ce au trăit mai bine de 12 ani la Casa Internat din Orhei, 6 băieţi cu vârsta cuprinsă între 14 şi 19 ani, care au nevoie de îngrijire permanentă dar nu au putut fi reintegraţi în familia biologică, au ajuns la Casa Comunitară Hansca, Ialoveni. Casa tinerilor este la fel ca oricare alta din peisajul localităţii. Băieţii au grijă de florile din grădină, cresc iepuri şi prepeliţe. Stăpâna casei, medic kinetoterapeut, Natalia Burlacu spune că la orfelinat copiii au pierdut contactul cu oamenii şi viaţa cotidiană, de aceea la casa nouă ei încearcă să creeze un mediu cât mai aproape de cel familial. Aici, cu ajutorul specialiştilor, tinerii sunt ajutaţi să facă faţă dizabilităţii şi nu se abat de la programul zilnic care include diferite exerciţii:

„În primul rând mişcările sunt limitate, lucrăm să aibă abilităţi pentru a apuca cana, curăţa cartoful, ardeiul. Ne străduim să îi implicăm în toate activităţile. Andrei - mai mult pe la bucătărie, Mihai pe la bucătărie, Victor, avem iepuri şi strânge iarbă. Fiindcă, când au venit de la Orhei, absolut nu cunoşteau de unde vin, de exemplu, pastele făinoase.”

De când locuiesc sub acoperişul Casei comunitare, băieţii care au dizabilităţi mentale pot să-şi exprime emoţiile şi să se orienteze de sine stătător, spune Maria Josu care este psihopedagog. Ea poveste că unul dintre ei, Sergiu, a învăţat să recite poezii, şi dacă mai înainte vorbea doar cu cei care îi erau simpatici, acum intră în dialog cu oricine. Totodată zilnic, copii fac lecţii de matematică şi învaţă să citească:

„Noi am început aproape de la zero. Să învăţăm cifre, litere, număratul, calculatul, tot, tot şi încă mai lucrăm la aceasta. Am reuşit, cât de cât, să facem legătura dintre comunitate şi băieţii noştri.”

Copiii de la casa comunitară se joacă împreună cu copiii din vecini

Copiii de la casa comunitară se joacă împreună cu copiii din vecini

Când am ajuns, doi dintre băieţi se jucau cu copiii din mahala. Specialiştii de acolo spun că acesta a fost un prim succes în calea integrării, întrucât tinerii învaţă să fie parte a comunităţii. Parascovia Munteanu, de la Keystone Moldova, organizaţie care sprijină incluziunea socială a persoanelor cu nevoi speciale spune că tinerii se dezvoltă mai ales pentru că aici au parte de un plan de îngrijire adaptat la necesităţile fiecăruia:

„Pentru fiecare în parte există un plan individual de asistenţă. Lucrătorii sociali, directorul sunt învăţaţi cum să acorde serviciul individualizat pentru că nu toţi iubesc să facă acelaşi lucru, nu toţi pot să facă aceeaşi activitate. Practic, fiecare dintre ei, în dependenţă de specificul şi activitatea pe care o au, au activităţile. Nu întâmplător sunt acele mărgeluşe şi fac brăţări. Nu de asta că trebuie să facem brăţări, dar pentru a dezvolta motricitatea, pentru a putea să ducă singuri lingura, să poată apuca.”

Casa Comunitară este serviciul social care urmăreşte printre altele apropierea copiilor de familie. Chiar dacă unii copiii sunt vizitaţi de cei apropiaţi, deocamdată, revenirea în familie nu este posibilă, crede Parascovia Munteanu.

Din 2007, de când a început reforma de dezinstituţionalizare, peste 11 case de copii au fost închise şi mai mult de 800 de copii s-au întors în familii sau în case de tip familial. Viceministra muncii, protecţiei sociale şi familiei, Ruxanda Glavan, crede că, înainte de a fi scoşi din internat, autorităţile trebuie să aibă siguranţa că tinerii vor avea îngrijirea necesară:

„Procesul va dura, el nu se va finaliza nici într-un an nici în doi, pentru că sunt multe persoane instituţionalizate. Nici nu ne propunem să grăbim procesul, este foarte important să o facem cât se poate de eficient. Să identificăm grupul, să identificăm locul, să pregătim terenul şi atunci când echipa va fi pregătită să îi plasăm în astfel de case.”

Serviciul social „Casa Comunitară” funcţionează în trei localităţi: Ialoveni, Soroca şi Orhei. Reprezentaţii Keystone Moldova, organizaţia care acoperă 40 de procente din costurile de întreţinere a casei şi a tinerilor, spune că în luna octombrie ar putea fi deschise încă trei astfel de case, după care, în decembrie, altele trei.
XS
SM
MD
LG