Linkuri accesibilitate

Șah (inclusiv) pentru pace pe malurile Nistrului


Viorel Iordăchescu: „şahul consolidează lumea, în niciun caz nu o dezbină.”



Pentru prima dată, graţie unui proiect, în 20 de şcoli de pe ambele maluri ale Nistrului va fi predat şahul. În ce mod confruntările de pe tabla de şah pot face imposibile confruntările pe câmpul de luptă inclusiv şi pot ajuta la întărirea măsurilor de încredere între comunităţile scindate odată – în convorbirea pe care o vom avea peste câteva minute cu Marele Maestru Internaţional la şah, preşedintele Academiei Naţionale de Șah din Moldova, dl Viorel Iordăchescu.

Europa Liberă: Aşadar, un fel de premieră în lumea şahului, dar şi cea a politicului, a diplomaţiei populare: în 20 de şcoli de pe ambele maluri ale Nistrului vor începe lecţii de şah, cu profesori calificaţi, cu inventarul şi toate cele necesare. Un proiect, de fapt, intitulat „Şahul uneşte!” realizat de Academia Naţională de Şah, proiect parte a unui program mai amplu al UE şi PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) cu scopul de susţinere a măsurilor de promovare a încrederii. Întâi de toate, dle Iordăchescu, înainte de a vorbi despre detaliile acestei premiere: e de bănuit că şi Dvs. şi colegii Dvs. are o fermă convingere că şahul poate genera pace inclusiv în conflictele de felul celui transnistrean….

Viorel Iordăchescu: „Da, după 1990 încoace, a fost divizată chiar şi comunitatea şahistică din Moldova. Se petrece şi campionatul Moldovei, bineînţeles, dar şi acel al regiunii transnistrene şi şahiştii au fost, din păcate, divizaţi. Deci, acest proiect, pe lângă scopul de a crea un sistem educaţional şahistic mai are şi scopul de a consolida, de a uni, comunitatea şahistică.

Pentru prima dată au fost selectaţi pe bază de concurs 20 de profesori care predau şahul în şcoli şi au fost instruiţi. A fost un curs de de trei săptămâni de pregătire, în premieră pentru Moldova. Au lucrat cu ei şahişti cu renume, mari maeştri şi maeştri internaţionali. Spre final pot să spun că am atins toate scopurile.

Antrenorii au un nivel de pregătire, de predare a şahului, mai mare. A fost atins şi scopul de a consolida, de a uni pedagogii. Pot să spun că pe parcursul acestor trei săptămâni s-au împrietenit, au făcut schimb de adrese, numere de telefoane, a fost şi un turneu de şah între pedagogi, la care au participat toţi pedagogii fără excepţii, au fost premiaţi. A fost o atmosferă foarte bună şi prima etapă a acestui proiect s-a realizat cu succes. Pe viitor, în luna ianuarie, vom face o pregătire a tinerilor şahişti şi va culmina acest proiect cu un turneu mare, naţional, în care vor participa peste 200 de copii de pe ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Semne bune, dle Iordăchescu. 20 de antrenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat deja de cursurile de instruire calificată şi din toamnă vor preda disciplina pentru 600 de elevi din şcolile participante la proiect. Cum, a propos, au fost selectate şcolile ?

Viorel Iordăchescu:
„Condiţiia de bază a fost să fie zece şcoli de pe malul drept şi zece şcoli de pe malul stâng al Nistrului. În rest, ne-am bazat pe entuziasm, am primit cereri, a fost o comisie specială formată din specialiştii Academiei, a PNUD, a Ministerului Educaţiei şi în baza unor criterii definite am selectat aceste şcoli. Geografia a fost foarte largă: de la Giurgiuleşti până în Drochia şi, respectiv, de pe malul stâng al Nistrului – Râbniţa, Dubăsari, Bender.”

Europa Liberă: Dar, Giurgiuleşti, din câte îmi amintesc, nu e de pe malul Nistrului, e de pe malul celălalt, să spun aşa?

Viorel Iordăchescu:
„Nu era neapărat să fie şcolile de pe malul Nistrului, dar încercăm să facem aşa încât şahul să devină cît mai popular, pentru că este un antrenament bun pentru copii. Noi ne bazăm pe faptul că şahul ajută la îmbunătăţirea reuşitei la învăţătură, deci nu neapărat ne punem scopul să creştem şahişti profesionişti, însă scopul nostru este de a dezvolta, în general, nivelul şahistic.”

Europa Liberă: Înţelegem că în cadrul acestui proiect fost elaborat primul curriculum educaţional de şah din Republica Moldova, primul program de pregătire calificată a cadrelor didactice şi un ghid metodic. Mă întrebam însă dacă a fost firesc, de exemplu, ca până acum să fi existat un asemenea curriculum? De ce până acum, de exemplu, şahul nu s-a regăsit în şcoli, nu neapărat cu scopuri adiţionale de a consolida măsurile de încredere?

Viorel Iordăchescu:
„Au fost câteva încercări însă, probabil, nu s-a lucrat profesionist, pentru că aici este nevoie de o unire a mai multor forţe: a Ministerului Educaţiei, a Ministerului Tineretului, a Federaţiei de profil, a Academiei Naţionale de Şah. Academia lucrează de trei ani asupra acestui program şi, de fapt, punem bazele sistemului educaţional şahistic. Curricula deja a fost aprobată de Ministerul Educaţiei, la fel şi ghidul metodic urmează deja să fie implementat. Practic, noi facem o pilotare a proiectului naţional pe care vom încerca să îl introducem anul viitor.”

Europa Liberă: Ştiţi cumva dacă negociatorii în căutarea unei reglementări transnistrene joacă şah?

Viorel Iordăchescu:
„Din păcate, nu cunosc acest lucru, însă ştiu că mulţi politicieni folosesc şahul ca pe un antrenament, ca o explicaţie a unor procese politice.”

Europa Liberă: Ar fi posibil ca politicienii zilei, dacă şi-ar cultiva mai bine capacităţile şahistice, să poate acţiona mai înţelept în viaţa lor politică, pentru că aşa cum e acum ai impresia că aproape nimeni nu se gândeşte la vreo mişcare două înainte?

Viorel Iordăchescu:
„Vreau să spun că şahul iniţial a fost creat acum două mii de ani ca o alternativă a luptei sau ca o imitaţie, de fapt, a luptei. Pe tabla de şah găsim călăreţi, pioni, soldaţi, etc. Părerea mea e că ar fi mai bine să se joace la tabla de şah decât pe câmpul de luptă.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, unora le-ar părea oarecum straniu că şaful care, bănuiesc, trezeşte pasiuni destul de puternice de competiţie, poate contribui la împăcarea unor oameni certaţi din varii motive politice?

Viorel Iordăchescu:
„În general, datorită şahului poţi să îţi faci mulţi prieteni. Pot să spun după exemplul meu: călătorind şi jucând în foarte multe competiţii, mi-am făcut prieteni din multe ţări ale lumii. Mai mult decât atât, şahul este privit astăzi ca o disciplină educaţională, deci mai puţin deja este o competiţie şi şahul a rezolvat multe situaţii de conflict. Sunt exemple când s-a oprit războiul pentru un turneu de şah. Părerea mea e că şahul doar consolidează lumea, în niciun caz nu o dezbină.”

Europa Liberă: În general, din punctul Dvs. de vedere, moldovenii - sub aspectele necesare - s-ar putea lăuda cu vocaţie şahistică?

Viorel Iordăchescu:
„Personal, nu cred că vocaţia este legată neapărat de naţiune. Acest lucru se cultivă. Lucrez mai mult de 15 ani cu tinerii şahişti şi pot să spun că am avut foarte multe talente, campioni mondiali la juniori, mari maeştri Însă în anii ‘90 s-a produs o ruptură şi, din păcate, echipa noastră olimpică, pentru care joc de mai mult de 16 ani, a rămas fără rezerve. S-a produs această ruptură din cauza lipsei unui sistem clar de pregătire a şahiştilor, nu neapărat din cauza vocaţiei noastre, a moldovenilor.”

Europa Liberă: Să sperăm că totul se va recupera şi acest proiect este, bănuiesc, un pas important în acest sens.
XS
SM
MD
LG