Linkuri accesibilitate

Adrian Lupuşor: „este important de pus un accent că, totuşi, societatea civilă şi presa se află în topul celor mai necorupte instituţii în R. Moldova.”



„Un pas înainte, doi înapoi” este titlul unui studiu recent despre reformele economice făcute, sau mai curând nefăcute, de guvern pentru a pregăti economia moldoveană de o mai mare integrare cu cea a Uniunii Europene. Autorul principal al studiului este Expert-Grup, un centru de analize economice, care monitorizează reformele pro-europene. O întorsătură aproape ironică a făcut ca, la momentul publicării studiului la începutul lunii, şeful Expert Grup, economistul Valeriu Prohniţchi era deja de câteva săptămâni în funcţia de consilier economic al premierului Iurie Leancă, aflându-se în situaţia să apere guvernul. Nu este primul activist de frunte al societăţii civile căruia i s-a oferit această şansă în ultimii ani. Întrebarea este dacă această plecare ştirbeşte din credibilitatea instituţiei pe care a înfiinţat-o şi la care a lucrat până acum, dacă noile împrejurări o vor face să monitorizeze guvernul cu indulgenţă. I-am adresat întrebarea, în debutul unui interviu, noului director al Expert Grupului, Adrian Lupuşor care, în afară de această activitate, mai lucrează la o teză de doctor într-un program al Universităţii Caroline de la Praga.

Adrian Lupuşor: „Valeriu Prohniţchi nu are nici o pârghie de influenţă asupra procesului decizional în cadrul centrului analitic independent Expert Grup. A fost exclus din rândul membrilor fondatori ai organizaţiei, nu deţine nici o funcţie de răspundere sau de monitorizare, supraveghere în cadrul instituţiei. De aceea, nu văd cum această plecare a domnului Prohniţchi în guvern ar putea influenţa cumva modul în care instituţia noastră va monitoriza mersul reformelor. Cu siguranţă, pot exista anumite dubii din partea societăţii. Este de aşteptat acest lucru, cel puţin pe termen scurt. Însă, vom demonstra cu ajutorul produselor elaborate de Expert Grup, studiilor, proceselor de monitorizare că rămânem independenţi, continuăm să privim critic la actul de guvernare. La fel de critic ca şi până acum.”

Europa Liberă: Cel mai recent barometru al corupţiei, publicat săptămâna trecută de Transparency International la Berlin, spune că presa şi societatea civilă sunt considerate corupte sau foarte corupte de cei mai puţini cetăţeni ai Republicii Moldova. Nu se compară cu poliţia, justiţia sau lumea afacerilor. Dar cu toate acestea, peste 30% dintre cetăţeni cred că presa şi societatea civilă sunt instituţii corupte sau extrem de corupte. Cum vă explicaţi acest lucru, de unde vine această percepţie?

Adrian Lupuşor:
„Cred că fenomenul corupţiei este atât de înrădăcinat în societatea moldoveană încât se creează impresia că acest flagel există practic în toate domeniile. Probabil că presa şi societatea civilă sunt şi ele afectate de corupţie sub anumite aspecte. Nu sunt la curent, dar probabil există unele instituţii din presă sau din societatea civilă care nu sunt perfect independente şi probabil promovează anumite interese de partid sau de grup. Însă este important de pus un alt accent că, totuşi, societatea civilă şi presa se află în topul celor mai necorupte instituţii în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Combaterea corupţiei, mărirea transparenţei sunt cereri constante ale partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, după aşa cum ne-am obişnuit să le spunem. Lipsa transparenţei în sectorul bancar, de exemplu şi neputinţa guvernului de a scoate la lumină adevăraţii proprietari ai băncilor moldovene au făcut ca Fondul Monetar Internaţional să întrerupă prematur programului de colaborare cu guvernul. Republica Moldova nu a mai primit ultima tranşă dintr-un împrumut ieftin care însuma în total peste jumătate de miliard de dolari. Acum, o prioritate a guvernului Leancă este încheierea unui nou memorandum cu FMI? Va reuşi guvernul să convingă FMI-ul că nu mai face cheltuieli peste măsură, că a adus transparenţa în sistemul bancar?

Adrian Lupuşor:
„Cred că prioritatea guvernului Leancă nu ar trebui să fie semnarea memorandumului în sine. Acesta ar trebui mai curând să fie un instrument pentru atingerea altor obiective, altor priorităţi. Cred că se va reuşi semnarea acestui memorandum. Nu este important pentru resursele financiare care vor veni în Republica Moldova pentru că ele merg la completarea activelor oficiale de rezervă ale băncii centrale, care se află pe moment la un nivel confortabil. Însă memorandumul este important din punctul de vedere al promovării reformelor sistemice care sunt extrem de importante pentru modernizarea ţării. Deseori, semnarea unor asemenea memorandumuri permite obţinerea unui sprijin suplimentar.”

Europa Liberă: Credeţi că guvernul va reuşi să semneze memorandumul pentru că a adus transparenţă în sistemul bancar, se cunosc adevăraţii proprietari ai băncilor, sau pentru că Fondul Monetar Internaţional va deveni mai indulgent?

Adrian Lupuşor:
„Nu cred că Fondul Monetar Internaţional va deveni mai indulgent. El va continua să promoveze aceleaşi condiţionalităţi. Într-adevăr, pe moment există mai multe probleme legate de transparenţa din sistemul bancar, de concurenţa din acest sistem, de majorările de pensii, de impozitul unic, de modificările fiscale legate de activitatea agricolă, de revenirea la cota de TVA în agricultură de 8% care a nemulţumit mult Fondul Monetar Internaţional. Deci, există mai multe restanţe din partea guvernului. Memorandumul cu FMI va avea drept condiţionalităţi eliminarea acestor carenţe. Dar cred că semnarea lui va avea loc în viitorul apropiat pentru că este important ca să se obţină sprijin la promovarea reformelor, precum şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor din Republica Moldova în faţa comunităţii internaţionale.”

Europa Liberă: Ne mai amintim că în 2010 guvernul moldovean lansa o amplă strategie, Re-think Moldova, cu care obţinea promisiuni de 2 miliarde de euro de la donatori. Dacă ne uităm la datele de pe site-ul Cancelariei de Stat vedem că din 2010 până acum au fost lansate vreo 400 de proiecte în valoare de aproximativ 1 miliard 400 de milioane de euro. S-au realizat proiecte de numai 200 de milioane. Întrebarea este de ce atât de puţin. Au trecut trei ani şi jumătate de la Re-think Moldova. În multe cazuri banii nu au venit deloc. Din ce cauze: lipsă de capacitate de absorbţie, funcţionari nepricepuţi, corupţie?

Adrian Lupuşor:
„Într-adevăr există mai mulţi factori. În primul rând este capacitatea redusă de absorbţie a acestor fonduri, având în vedere şi constrângerile de capital uman în cadrul instituţiilor statului. Există şi probleme de planificare. Alt factor au fost turbulenţele politice care au afectat deseori activitatea instituţiilor publice, inclusiv capacitatea de absorbţie a fondurilor. Să ne amintim numai de blocajul politic de la începutul anului curent. Să nu uităm şi de faptul că, astăzi, comunitatea europeană parcurge o criză economică destul de dificilă şi persistentă, fapt care a afectat deja acordarea acelor împrumuturi nerambursabile.”

Europa Liberă: Faptul că migrează, la răstimpuri, experţi din societatea civilă spre guvern poate ajuta guvernul?

Adrian Lupuşor:
„Cred că da pentru că la guvern pleacă cei mai buni. Cred că este un fenomen de bun augur în ceea ce ţine de calitatea actului de guvernare.”
XS
SM
MD
LG