Linkuri accesibilitate

Unele din victimele discriminării nu conșteintizează discriminearea.




Un grup de activiști împotriva discriminării adunați în jurul site-ului Stop discriminare! doesc să-și extindă mai mult activitățile în zona rurală. Despre specificul combaterii discriminării minorităților la sate s-a interesat Tamara Grejdeanu.

Mediul rural asimileaza mai greu normele europene de convieţuire. Atitudinea preconcepută ori chiar neacceptarea persoanelor de altă credinţă decât cea ortodoxă, de altă etnie decât cea majoritară sau a unor persoane cu nevoi speciale, de cele mai dese ori, nu este percepută ca formă de discriminare, spune Ana Furtună, coordonatoare a proiectului, Coaliţia Nediscriminare.

După ce în mai multe regiuni precum Ungheni, Soroca, Cahul au fost organizate discuţii pe teme de discriminare, s-a ajuns la concluzia că, în mare parte cei care au simţit pe pielea lor intoleranţa nu-şi cunosc drepturile. În acelaşi timp, până şi cele mai modeste încercări de informare, spune Ana Furtună, nu întotdeauna sunt acceptate în localităţile rurale, din lipsă de înţelegere a conceptului de discriminare:

„Deseori sunt puse impedimente, de exemplu de la inspectoratul şcolar, secţia învăţământ regional deoarece ei consideră de cele mai multe ori că atunci când se discută despre discriminare, ei o identifică de fiecare dată cu legea antidiscriminare, cu comunitatea LGBT. Din păcate lumea este foarte dezinformată, pentru că din experienţa noastră din 2011 şi din 2012 am văzut că de fapt oamenii au o atitudine foarte discriminatorie şi asta se datorează, în principiu, dezinformării. Mai mult decât atât este şi factorul religios. Toată lumea ţine cont de opinia preotului.”

Natalia Ghilaşcu, redactor-şef al portalului Stop discriminare! spune că a întâlnit în localităţile rurale diverse forme de discriminare, ale căror gravitate nici măcar victimele abuzurilor nu o conştientizează. Este vorba despre neacceptarea la locul de muncă sau la şcoală, condamnarea minorităţilor etnice sau religioase.

„Există o categorie de oameni discriminaţi care îşi cunosc drepturile şi există o altă categorie de oameni care consideră că discriminarea este ceva normal, atunci când, de exemplu unei femei însărcinate i se cere să lucreze la acelaşi nivel cu ceilalţi angajaţi, sau este taxată pentru faptul că merge la medicul de familie. Oamenii în mare măsură nu-şi cunosc drepturile şi mai ales nu cunosc atunci când sunt discriminaţi.”

Dacă în spaţiul urban tinerii mai devreme sau mai târziu ajung sa se familiarizeze cu normele de convieţuire civilizată, în mediul rural subiectele legate de toleranţă şi egalitate mai sunt exotice, constată Natalia Ghilaşcu:

„Comunitatea în general, pentru societate, ar trebui să fie introduse nişte programe educaţionale care să vorbească şi să instruiască tinerii că toleranţa este o valoare, că, trebuie să fim respectuoşi faţă de celelalte naţionalităţi, şi cred că dacă se va investi mai mult într-un curriculum pentru elevi, cred că şi de aici am putea să creăm o altă generaţie, o generaţie care se va gândi mai mult la problemele celor din jur.”

În opinia lui Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru drepturile omului, pentru a reduce prezența stereotipurilor şi atitudinea discriminatorie, oamenii din mediul rural au nevoie de exemple pozitive şi acţiuni din partea autorităţilor, întrucât oamenii din sate sunt absorbiţi de cotidian şi griji, lucru care îi îndepărtează de evoluţiile în combaterea discriminării:

„Probabil că este nevoie de nişte exemple pozitive, exemple de măsuri la nivel central care ar produce anumite schimbări şi acţiuni la nivel local. Şi aceste exemple concrete ar putea să fie probabil cel mai bun mecanism prin care lumea să vadă ce se întâmplă sau cum se schimbă realitatea sau cum ar trebui să acţiunea în cazul concret şi din asta ar putea să înveţe.”

Coaliţia Nediscriminare ce întruneşte mai multe organizaţii neguvernamentale care luptă pentru respectarea drepturilor omului îşi propune să promoveze nediscriminarea în sate prin intermediul autorităţilor locale, a tinerilor şi profesorilor. Aceştia au de gând să formeze lideri de opinie care să schimbe viziunea întregii comunităţi asupra fenomenului de discriminare.
XS
SM
MD
LG