Linkuri accesibilitate

„Niciodată NATO nu i-a cerut Moldovei aderarea”


Contingentul italian al trupelor de pacificare din Kosovo (KFOR)

Contingentul italian al trupelor de pacificare din Kosovo (KFOR)

Pe ce se axează cooperarea R. Moldova, un stat neutru, cu Alianţa Nord-Atlantică? Ce proiecte concrete se derulează în Moldova cu sprijinul NATO? Un interviu cu viceministrul de externe Andrei Popov, realizat de Valentina Ursu, pe marginea unei recente vizite întreprinse de oficialul moldovean la cartierul general al NATO de la Bruxelles.


Andrei Popov: „Sunt două perspective pe care încercăm să le armonizăm. Republica Moldova, ca un stat suveran şi independent, cu propriile sale interese naţionale, devenite documente şi în programe, şi în strategii, îşi promovează, folosind propriul său instrumentariu disponibil, interesul acesta naţional, în plan extern. Acest lucru primează, ce este în interesul Republicii Moldova. Şi aici, foarte hotărât, ferm şi calm: intensificarea cooperării dintre ţara noastră şi Alianţa Nord-Atlantică, ridicarea acestei cooperări chiar şi la nivelul cooperării existente dintre statul vecin, Ucraina şi Alianţa Nord-Atlantică.

Andrei Popov

Andrei Popov

Bunăoară, Ucraina este un contribuitor foarte activ la mai multe misiuni de pacificare NATO, sub mandat ONU. Acuma am discutat şi cu ambasadorul Ucrainei la NATO, colegul nostru, fostul viceministru, domnul Igor Dolgov, care îmi povestea cum acum Ucraina pregăteşte o flotilă, principala sa corabie, o trimite în regiunea Somaliei, pentru a participa în operaţiuni NATO şi UE de combatere a fenomenului piraterismului. Şi pentru această operaţiune, din bugetul statului, din propriii bani alocă 11 milioane de dolari. Sau, bunăoară, aceeaşi Ucraina, de mai mult de 10 ani, participă cu forţe de menţinere a păcii, un întreg contingent în Balcani, bunăoară, în Kosovo. Ucraina este unul din participanţii activi, în operaţiunea KFOR, în prezent sunt 163 de soldaţi. Şi acest lucru se întâmplă, în pofida statutului recent declarat al Ucrainei de stat în afara blocurilor militare.

Pe de altă parte, promovându-ne independent şi, în funcţie de propriile interese, politicile noastre, inclusiv în domeniul securităţii, nu putem face abstracţie de modul cum suntem percepuţi de alţi parteneri atât la Est, cât şi la Vest. Mă voi referi întâi la partenerii occidentali, şi ei aşteaptă o politică coerentă, o politică previzibilă şi o politică responsabilă şi capacitatea de a ne prioritiza acţiunile şi nu a veni cu nişte obiective declarative care poate ar suna frumos în anumite segmente, dar ar fi cu totul nerealiste. Niciodată nu am auzit din partea unui interlocutor la NATO nici măcar o aluzie că ar fi fost bine ca Moldova să îşi revadă statutul de neutralitate. Niciodată, în cei 3,5 ani, cât mă aflu în funcţia de viceministru de externe şi acţionez cu nivelul decizional, aş spune, al acestei Alianţe, nu am auzit nici măcar o aluzie în acest sens.”

Europa Liberă: Deşi sunt experţi care spun că avantajele ar fi mari, în eventualitatea unei aderări la NATO. Dar Moldova a declarat tranşant că rămâne a fi neutră, din moment ce are şi conflictul transnistrean, şi în Constituţie este consfinţit acest lucru.

Andrei Popov: „E vorba de realităţi. Ştiţi cât de bine e ca Republica Moldova să fie membru permanent în Consiliul de Securitate? Sau cât de bine e ca Republica Moldova să fie, să zicem, acum membru în Uniunea Europeană? Dar sunt unele obiective care sunt nerealizabile. Bunăoară, spre deosebire de obiectivul aderării la Uniunea Europeană – care ţine de termen mediu şi lung şi este unul perfect realizabil, şi este un obiectiv fundamental – obiectul transformării Republicii Moldova în membru permanent al Consiliului de Securitate ONU este unul irealizabil. Şi încercarea de a-l promova, de dragul înţelegerii cât de bine ar fi fost ca să fim acolo va avea doar efecte contraproductive.

Acelaşi lucru, în opinia mea, se referă şi la NATO. Pe de o parte, indiscutabil că exemplul ţărilor din vecinătatea noastră – Polonia, Lituania, România – a demonstrat că în cadrul procesului de aderare la NATO, aceste state au reuşit să îşi organizeze reformele în domeniul sectorului de securitate, care au susţinut şi reformele ce ţin de integrarea europeană. Statutul de membru NATO pentru aceste state a adus un plus de securitate. Aceste state, prin aderarea la NATO, au devenit participanţi nu doar la discuţii, dar şi la implementarea marilor decizii, - nu doar de pe continentul european sau din spaţiul euro-atlantic, - şi prin NATO contribuie la promovarea securităţii şi sporesc credibilitatea statelor sale ca actori internaţionali garanţia umbrelei NATO pentru investiţii.

Cunoaştem foarte bine care sunt avantajele, dar Republica Moldova nu doar cu conflictul transnistrean nesoluţionat şi prezenţa militară a Federaţiei Ruse, dar şi cu specificul structurii populaţiei, opţiunilor divizate, predominării inerţiale a unor clişee vizavi de NATO şi necesităţii de a ne concentra pe ceea ce uneşte societatea, în opinia mea, ar fi cu totul şi cu totul nepotrivit să abordăm acest subiect în termenii unei politici ireale.

Dimpotrivă, trebuie să facem totul, ca să facem din conceptul neutralităţii permanente a Republicii Moldova o politică credibilă şi eficientă. Iar pentru aceasta ne consultăm foarte intens cu statele neutre membre ale Uniunii Europene – Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria şi cu Elveţia care nu este membră UE – şi care au demonstrat două lucruri, că, pe de o parte, calitatea de stat neutru nu intră în nicio contradicţie cu obiectivul de a contribui activ la promovarea stabilităţii şi securităţii inclusiv prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii conduse de NATO, sub mandat ONU. Austria, în prezent, are 1600 de soldaţi în asemenea operaţiuni. Iar, pe de altă parte, categoric combat hotărât această greşită şi nu avem timp acuma să aducem argumente poate, dar, cu altă ocazie, cu mare plăcere, nu există nicio contradicţie, repet, dintre statutul de neutralitate şi obiectivul de integrare europeană. Poţi să te integrezi în Uniunea Europeană, fără să aderi la NATO.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, cu susţinerea Alianţei Nord-Atlantice au fost implementate mai multe proiecte de un real folos pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mă refer şi la neutralizarea pesticidelor, foarte dăunătoare pentru sănătatea populaţiei. A fost o asistenţă destul de consistentă financiară.

Andrei Popov: „NATO este unul din partenerii care în limita...”

Europa Liberă: ... în limita a ceea ce prevede Planul Individual de Acţiuni.

Andrei Popov: „În limita a ceea ce prevede Planul de Acţiuni şi ceea ce poate şi obişnuieşte să facă în partea nemilitară. Şi NATO de mult nu mai este o organizaţie miliară, este, în primul rând, o organizaţie politică şi după aceea militară.

Din 2001, după ce am semnat un memorandum cu Agenţia NATO de menţinere şi aprovizionare tehnică, aşa-numită NAMSA, am realizat două proiecte. În primul rând, am reuşit să distrugem 11.000 de mine antipersonal. Potenţial, fiecare din această mină era destinată pentru a ucide un om care ar fi călcat pe această mină. Şi procesul de distrugere este foarte costisitor, şi foarte important, tehnologic complex şi complicat, nu avem tehnologia respectivă. Şi doi: au fost lichidate 250 de metri cubi de combustibil rachetar de tip melanj care este extrem de toxic şi, de asemenea, nu am avut capacităţi de a-l distruge. Costul proiectului a fost de circa un milion de dolari. Dar iată că am reuşit să îl finalizăm.

În prezent, realizăm un alt proiect cu NATO, unul care prevede lichidarea şi distrugerea a circa 1300 de tone de pesticide periculoase, acumulate încă din perioada sovietică, stocate la câteva depozite şi care putrezesc şi ameninţă securitatea, să se infiltreze în soluri. Or, cu ajutorul NATO, aceste pesticide au fost adunate din toată Republica Moldova, practic din fiecare raion, stocate şi reambalate în ambalaj potrivit, în câteva depozite şi acuma colectăm bani, cu ajutorul statelor membre, pentru a lichida aceste pesticide. Statele membre au contribuit deja cu peste o jumătate de milion de dolari, Republica Moldova are şi ea angajamente şi, în următoarele luni, urmează să demareze acţiunea de distrugere a acestor pesticide şi este o expresie a susţinerii acordate de NATO în domeniul non-militar, în interesul şi în înţelesul cetăţenilor.

Un alt exemplu grăitor şi în cadrul vizitei mele la NATO am discutat cu doi adjuncţi ai secretarului general NATO, - cu adjunctul pentru probleme politice Dirk Brengelmann şi cu adjunctul pentru noile ameninţări Gábor Iklódy, - despre cooperarea în domeniul securităţii cibernetice. Este un nou fenomen, un nou risc şi o ameninţare în creştere. Mai multe state, nu doar companii private sunt ameninţate şi actualele tehnologii, pe de o parte, dependenţa de computere şi de reţele informaţionale uşurează viaţa, pe de altă parte, faptul că noi depindem tot mai mult de calculatoare şi de reţele de comunicare ne face mai vulnerabili. Nu voi da denumirea ţării, dar anul trecut, printr-un virus infiltrat, 30.000 de calculatoare, care asigurau sistemul de extragere şi transportare a ţiţeiului, într-o ţară mare, producător de ţiţei, a fost paralizat, computerele au fost distruse şi respectiva ţară a suferit daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Or, există infrastructură critică, asigurarea cu apă potabilă, asigurarea cu energie electrică şi altele care depind de funcţionarea sistemului informaţional. Protecţia acestui sistem devine o prioritate. Republica Moldova are capacităţi limitate, NATO are experienţă şi tehnologii dezvoltate, cooperăm şi în acest domeniu.

Până la sfârşitul anului – am discutat şi acesta a fost un rezultat concret al discuţiilor cu Gábor Iklódy, asistentul secretarului general pentru probleme de ameninţări moderne, am convenit să organizăm, unu: o vizită de documentare a experţilor NATO în Republica Moldova, care să facă o evaluare a ceea ce avem noi la ora actuală; doi: să organizăm, până la sfârşitul anului, un seminar internaţional, care să aducă cele mai bune practici; şi trei: să lansăm un mecanism de consultări şi interacţiuni în domeniul sporirii securităţii cibernetice în Moldova, parteneri fiind Centrul de Securitate Cibernetică creat acum 2 ani.”
XS
SM
MD
LG