La București, guvernul social-liberal planifică și în acest an un referendum, care va fi al cincilea în România din 2007 încoace. De data aceasta tema este modificarea Constituției. Președintele Traian Băsescu, care a supraviețuit anul trecut unui referendum de demitere grație chemării adresate alegătorilor săi de a nu participa la vot, a anunțat că va lansa aceeași chemare și anul acesta. Aflăm de ce din relatarea Sabinei Fati:
Socialistii si liberalii români promit modificarea Constitutiei in cursul acestui an pornind de la premiza ca au o majoritate confortabila de 70% si ca nu vor exista nici un fel de sincope. Comisia privind revizuriea legii fundamentale a lucrat deocamdata cu usile inchise, in ciuda cererilor insistente ale organizatiilor neguvernamentale care vor sa participe in mod direct la dezbatere. Nu exista inca o filozofie care sa stea la baza schimbarii Constitutiei, dar presedintele Traian Basescu a tinut sa-i anunte deja pe sustinatorii sai sa nu participle la referendumul de validare a viitoarei legi supreme, daca nu vor exista prevederi care sa duca la reducerea drastica a numarului parlamentarilor.
Presedintele României este adeptul unui Parlament format dintr-o singura camera, iar in 2009 a lansat o campanie pentru sustinerea acestei idei, inainte de a organiza un referendum pe aceasta tema. Peste 70 % dintre cei care o votat atunci, au fost in favoarea reducerii Parlamentului Romaniei la 300 de membri si au mizat pe unicameralism. Este adevarat, pe de alta parte, ca nu a existat o dezbatere serioasa a implicatiilor trecerii la monocameralism, ci doar o campanie facuta de Traian Basescu inaintea alegerilor prezidentiale pentru cel de-al doilea mandat al său.
Socialistii si liberalii vor sa modifice Constitutia, pastrind actuala arhitectura parlamentara, numai ca la referendum vor avea nevoie de o prezenta de peste 50 %. Traian Băsescu are un bazin electorala de 15%, care creste in momentele critice pina la peste 20 de procente. Daca luam in calcul ca la alegerile parlamentare de anul trecut au venit la vot abia 40% dintre votantii romani, iar 20% dintre acestia nu voteaza niciodata, e posibil ca actualul arc guvernamental sa se gindeasca sa negocieze cu presedintele.
Exista de altfel o relatie destul de buna intre premierul român Victor Ponta si presedintele Traian Basescu, iar cei doi s-au inteles in destule chestiuni controversate. E posibil asadar sa se ajunga la un compromis, de exemplu reducerea numarului parlamentarilor români la 300, dar pastrarea unui legislativ bicameral. Potrivit unui sondaj de opinie facut luna trecuta de Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, 72% dintre români sint de acord cu trecerea la un parlament unicameral, iar 97% vor ca numarul alesilor sa nu depaseasca 300.
Traian Basescu se bazeaza deci pe antipatia populatiei fata de Parlament, o institutie care nu s-a aflat niciodata printre preferintele românilor, in conditiile in care multi parlamentari sint suspectati de coruptie, iar cele doua camera sint relativ repetititve.
Pe de alta pare, Raportul comisiei prezidentiale de analiza a sistemului politic si constitutional din România, facut acum patru ani, atrage atentia ca „in joc este mai multe decit o miza unicamerala sau bicamerala” si ca importanta este „modalitatea in care natiunea este reprezentata la nivel constitutional”. Expertii in drept constitutional nu au dat un raspuns clar in Raportul amintit, dar au precizat ca atributiile celor doua camere trebuie sa fie net separate, indiferent daca acestea sint egale sau asimetrice. In schimb daca se doreste desfiintarea Senatului, atunci ar trebui facuta „o evaluare a riscurilor si costurilor pe care le presupune abolierea camerei superioare”.
Pe de alta pare, Raportul comisiei prezidentiale de analiza a sistemului politic si constitutional din România, facut acum patru ani, atrage atentia ca „in joc este mai multe decit o miza unicamerala sau bicamerala” si ca importanta este „modalitatea in care natiunea este reprezentata la nivel constitutional”. Expertii in drept constitutional nu au dat un raspuns clar in Raportul amintit, dar au precizat ca atributiile celor doua camere trebuie sa fie net separate, indiferent daca acestea sint egale sau asimetrice. In schimb daca se doreste desfiintarea Senatului, atunci ar trebui facuta „o evaluare a riscurilor si costurilor pe care le presupune abolierea camerei superioare”.
In cazul unei regionalizari efective a Romaniei, atunci reprezentantii regiunilor ar putea fi trimisi in Senat, iar deputatii vor continua sa fie trimisi de circuscriptiile actuale. Oricum numarul mare al parlamentarilor români nu se justifica, prin comparatie cu state federative cu o populatii mult mai numeroase. Astfel incit o reducere ar trebui facut, mai cu seama ca la alegerile din decembrie a fost obtinut cel mai mare Parlament post-decembrist, format din 588 de persoane, fata de 471, cit a fost legislativul din perioada 2008-2012.
