Linkuri accesibilitate

Roman Zadoinov: „activăm pe principii benevole şi pe gratis şi practic nu avem suficient timp pentru pregătirea corectă a dosarelor.”



Recent, presa de la Chişinău, a scos la iveală fenomenul aşa numiţilor avocaţi „de buzunar”. Bunăoară, şeful inspectoratului fiscal, Nicolae Vicol, a cerut procurorilor să-i spună cum a ajuns să fie reprezentat la reţinere de un avocat pe care nu l-a angajat şi care nu a fost delegat de Oficiul Teritorial al Asistenţei Juridice Garantată de Stat. Cum sunt sancţionaţi avocaţii care nu îşi îndeplinesc angajamentele faţă de clienţi şi de ce oamenii legii apelează la „avocaţii” fantomă, sunt câteva întrebări la care vom insista să aflăm răspunsuri alături de avocatul Roman Zadoinov, membru al Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Moldova:

Europa Liberă: Întâi de toate, dle Zadoinov, am să vă rog să ne explicaţi care este menirea Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Moldova?

Roman Zadoinov: „Scopul Comisiei pentru Etică şi disciplină constă în examinarea contestaţiilor cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor împotriva presupuselor acţiuni ilegale ale avocaţilor care reprezintă prin sine abateri disciplinare.”

Europa Liberă: Cine se poate plânge, să spun aşa, pe un avocat şi ce riscă acesta în cazul în care Comisia de Etică constată că s-a abătut de la buchea legii?

Roman Zadoinov: „În legislaţia Republicii Moldova şi anume în Legea cu privire la avocatură şi în statutul avocatului este indicat faptul că orice persoană poate sesiza Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor printr-o petiţie. Este foarte important ca în petiţie, indiferent de la cine vine aceasta, să fie indicate foarte clar faptele care se pretind a fi o abatere disciplinară din partea avocatului şi aceste fapte trebuie să fie prezentate în mod consecutiv, aşa cum au avut loc. Comisia, după ce primeşte această plângere, verifică aceste fapte şi stabileşte dacă în acţiunile avocatului într-adevăr a avut loc o abatere disciplinară sau nu.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi membru al acestei comisii. Cât de des primiţi plângeri care vizează avocaţii moldoveni?

Roman Zadoinov: „Eu sunt membru de aproape un an de zile şi pot să vă spun că în această perioadă, în adresa Uniunii Avocaţilor au venit peste o sută de plângeri. De obicei, sunt plângeri care sunt legate de achitarea serviciilor juridice de către clienţi şi cereri ale clienţilor de a le fi restituiţi banii achitaţi avocatului în calitate de onorariu. Mai sunt şi plângeri faţă de comportamentul ilegal al avocaţilor în instanţa de judecată, sau, de exemplu, sunt plângeri când avocatul acţionează contrar intereselor clientului. Iată toate aceste plângeri noi le examinăm şi oferim o analiză juridică a acţiunilor avocatului.”

Europa Liberă: În urma analizelor pe care le oferiţi Dumneavoastră ce se poate întâmpla cu un avocat care s-a adeverit că a făcut anumite acţiuni ilegale?

Roman Zadoinov: „Conform legii cu privire la avocatură noi avem următoarele sancţiuni pe care le putem aplica avocatului. Prima, cea mai blândă, este avertizarea avocatului privind neadmiterea unor abateri disciplinare pe viitor, după ce am constatat că în acţiunile avocatului există o abatere neînsemnată a legislaţiei, a disciplinei sau a codului deontologic al avocatului.

După avertizare, merge mustrarea avocatului, care prevede o sancţiune mai gravă decât avertizarea. După mustrare, avem posibilitatea să-i aplicăm avocatului o amendă de până la 3000 lei, pentru abaterile disciplinare care sunt suficient de grave şi care nu pot fi sancţionate cu avertizare sau mustrare.

În afară de aceasta, noi putem suspenda licenţa avocatului sau chiar retrage licenţa avocatului în cazurile când abaterea este deosebit de gravă şi avocatul a pierdut practic statutul său de persoană cu reputaţie ireproşabilă.”

Europa Liberă: Spuneţi-ne, la câţi dintre ei le-a fost retrasă licenţa. Înţelegem că este cea mai dură sancţiune, de câte ori a fost aplicată aceasta?

Roman Zadoinov: „În timpul anului cât am activat eu în calitate de membru al comisiei, au fost retrase cinci licenţe. Aceste licenţe au fost retrase sau în urma unei condamnări a avocatului pe plan penal, când s-a constatat printr-o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată că avocatul a comis o infracţiune. De fapt, după ce avocatul este condamnat pentru comiterea unei infracţiuni, el îşi pierde capacitatea de a exercita anumite atribuţii, spre exemplu în faţa instanţelor de judecată din cauză că şi-a pierdut reputaţia ireproşabilă şi Legea cu privire la avocatură interzice acestor persoane să apară în faţa judecătorilor, să pledeze în faţa judecătorilor şi să fie un atribut al justiţiei, dacă el însuşi este condamnat şi a demonstrat practic ilegalitate prin propriile acţiuni.

De asemenea, au fost retrase licenţe pentru avocaţii care au prejudiciat interesele clienţilor. Spre exemplu, avocatul care a reprezentat clientul într-un proces sau într-o instanţă, a obţinut de la clientul său careva informaţii confidenţiale care au fost în interesele clientului şi ulterior a folosit aceste informaţii contrar intereselor clientului. Am avut şi asemenea cazuri. În astfel de circumstanţe, comisia retrage licenţa de avocat şi după aşa ceva, avocatul practic nu mai poate fi primit în avocatură. ”

Europa Liberă: Dar din cele 100 de plângeri pe care le-aţi primit pe parcursul anului 2012, câte din ele s-au adeverit şi avocaţii chiar s-au dovedit aşa cum s-au plâns oamenii sau instituţiile că sunt?

Roman Zadoinov: „O să vă spun părerea mea proprie, care este puţin diferită de părerea altor membri ai Comisiei, suntem 11 la număr. Eu am altă opinie decât ceilalţi avocaţi. În primul rând, eu consider că la moment, Comisia pentru Etică şi Disciplină nu activează în mod eficient din cauză că la noi încă nu există instituţia corectă, formată a Comisiei pentru Disciplină şi Etică a avocaţilor. Noi suntem 11 membri ai comisiei şi ne întâlnim cel puţin o dată pe lună pentru a discuta cazurile care sunt trimise de cetăţeni la Uniunea Avocaţilor.

Eu consider că pentru o activitate eficientă a comisiei şi au am scris acest lucru în practic toate opiniile separate împotriva deciziilor care se emit de către Comisia pentru Etică şi Disciplină, Comisia trebuie să aibă un centru de asistenţă juridică, format din jurişti, care să ne ajute nouă, membrilor comisiei, deoarece noi activăm pe principii benevole şi pe gratis şi practic nu avem suficient timp pentru pregătirea corectă a dosarelor. ”

Europa Liberă: Şi, prin urmare, comisia nu mai are aceeaşi eficienţă pe care ar putea-o avea.

Roman Zadoinov: „Corect.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, ce împiedică punerea în aplicare a acestor măsuri de care vorbiţi Dumneavoastră?

Roman Zadoinov: „Practic, nimeni nu are interes – eu consider aşa, ca Comisia pentru Etică şi Disciplină să fie eficientă. Mai mult decât atât, dacă aţi observat, acelaşi lucru se întâmplă şi cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Colegiul Disciplinar al Judecătorilor. Ei nu emit decizii pe fiecare petiţie, scriu scrisori – un fel de răspunsuri petiţionarilor. Fix aşa fac şi ceilalţi de la Procuratură, spre exemplu, şi la Procuratura există colegiu disciplinar. Exact aşa face şi Comisia pentru Etică şi Disciplină a avocaţilor. Nu emit decizii pe toate petiţiile pentru că nu are cine să le pregătească, evident, v-am spus de ce. Şi pur şi simplu scriu scrisori că, spre exemplu „Petiţia Dumneavoastră a fost examinată. Faptele pe care le-aţi prezentat comisiei nu s-au adeverit şi „la revedere”.”

Practic, vă spun că noi am emis pe parcursul unui an doar vreo cinci decizii – ceea ce în viziunea mea nu este corect pentru că, practic, cetăţenii nu înţeleg cu ce se ocupă comisia când pot să se adreseze, care este practica comisiei, care sunt deciziile comisiei, care este motivul respingerii unei petiţii?”

Europa Liberă: Dle Zadoinov, aş vrea să ne referim la fenomenul aşa numiţilor avocaţi „de buzunar”. La un moment dat presa a scris că şeful inspectoratului fiscal, Nicolae Vicol, a cerut procurorilor să-i spună cum a ajuns să fie reprezentat la reţinere de un avocat pe care nu l-a angajat şi care nu a fost delegat de Oficiul Teritorial al Asistenţei Juridice Garantată de Stat. De ce oamenii legii apelează la aşa numiţii avocaţi de „buzunar”?

Roman Zadoinov: „Atunci când, spre exemplu, un avocat acţionează în mod corect, găseşte greşelile procurorilor, găseşte greşelile poliţiştilor, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, el le prezintă judecătorului şi judecătorul are dreptul să declare probele inadmisibile. Dacă probele sunt declarate inadmisibile, de obicei, ele nu sunt suficiente pentru a condamna o persoană şi persoana este achitată. Şi acest lucru îi impune pe procurori, pe poliţişti, pe lucrătorii Centrului să lucreze mai corect, să nu comită abuzuri.

La noi sunt foarte multe abuzuri din cauza corupţiei, implicării politicului în sistemul judecătoresc. Iar un avocat bun nu permite aceste abuzuri, el este ca un paznic împotriva acestor abuzuri din partea acestor organe de forţă. De aceea, organelor de forţă nu le plac aceşti avocaţi şi ei caută avocaţi „de buzunar” care să le servească interesele personale, de serviciu sau alte interese posibil politice, din domeniul corupţiei. Avem asemenea cazuri, când avocaţii devin nu avocaţi ai clientului, ci devin avocaţi ai procurorului, poliţistului sau lucrătorului Centrului.”

Europa Liberă: Dar cum pot fi curmate astfel de situaţii pe viitor? Şi cine şi cum poate revizui regulile şi procedurile disciplinare interne din avocatură, pentru că unii experţi observă că fără o avocatură activă şi responsabilă cu greu va fi posibil de înfăptuit o reformă a justiţiei?

Roman Zadoinov: „Eu aş spune că 40% de reformă în sistemul judecătoresc depinde de avocaţi. În primul rând, eu consider că totul trebuie să pornească de la Guvernul Republicii Moldova, care este responsabil de tot ce se face pe teritoriul Republicii Moldova. Doi, la noi există Consiliul Avocaţilor – sunt avocaţi aleşi de către adunarea generală a avocaţilor şi care formează politica avocaturii pe teritoriul Republicii Moldova. Iată aceste persoane trebuie să pornească o iniţiativă privind schimbarea comportamentului avocaţilor, mentalităţii avocatului pentru a forma într-adevăr un stat de drept, din cauză că noi toţi trăim aici în acest teritoriu şi noi toţi vrem ca pe acest teritoriu să existe o ordine de drept.

Să nu fie cumătrism, să nu fie corupţie, să fie procesele echitabile – toţi vrem acest lucru. Dar, cu părere de rău, nu facem suficient pentru ca totuşi să atingem aceste standarde europene la care am subscris. Am semnat Convenţia europeană privind drepturile omului, am aderat la Declaraţia universală privind drepturile fundamentale ale omului. Rămâne să le respectăm.”

Material realizat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului operaţional „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova”.
XS
SM
MD
LG