Linkuri accesibilitate

În preajma Zilei mondiale a apei, de vorbă cu Ion Şalaru, prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate Publică.

Republica Moldova are, din păcate tradiţional deja, apă cu probleme şi probleme din cauza apei. S-a schimbat ceva în această privinţă? Au cetăţenii moldoveni acces mai bun la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă? Cum pot fi protejaţi oamenii de apa infestată, dar şi apa de oameni iresponsabili? O convorbire în minutele ce urmează cu dl Ion Şalaru, prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate Publică.

Europa Liberă: Anticipăm, dle Şalaru, Ziua mondială a apei, marcată mâine, 22 martie… Un prilej poate formal, dar bun de a vorbi despre problemele apei, implicit ale sănătăţii, în Republica Moldova. În cam lunga mea vechime de jurnalist, şi sunt decenii, nu a fost caz în care, dacă a fost vorba de apă potabilă şi moldoveni , să nu fi existat îngrijorare şi tristeţe. S-a mai schimbat ceva în bine, dle Şalaru, în ultima vreme în privinţa accesului oamenilor la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă?

Ion Şalaru

Ion Şalaru

Ion Şalaru: În situaţia actuală încă nu avem motive să fim fericiţi pe deplin, având în vedere situaţia actuală, care nu a apărut de o zi-două, dar s-a moştenit, a fost ca un rezultat al gestionării acestor sisteme. Dar eu vreau să vă spun că sunt plin de optimism la acest subiect, deoarece în ultimii în special 4-5 ani avem progrese evidente pe care nu le poate neglija nimeni şi pe care le-au sesizat mai multe persoane, în special cei care locuiesc în spaţiul rural. Fiindcă de când au început în cadrul diferitor fonduri programe să se implementeze, mai multe proiecte, s-a îmbunătăţit cu mult accesul populaţiei la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, care de fapt sunt considerate sistemele de apeduct, sursele de apă protejate şi desigur că, odată ce s-a îmbunătăţit accesul, s-au îmbunătăţit şi condiţiile de respectare a igienei persoanele, sau mai bine zic condiţiile de viaţă pentru aceste categorii de populaţie. Dar desigur că mai avem multe de făcut la acest subiect.

Europa Liberă: Se utilizează, dle director, mereu cifre îngrijorătoare privind apa din fântâni consumată de vreo 65 de procente a populaţiei de la sate, apă ce conţine nitraţi şi deteriorează în continuare sistemul imunitar (dacă ne limităm doar la asta). În această privinţă s-au mai schimbat în bine cifrele?

Ion Şalaru: Aceste fântâni nu au dispărut nicăieri. Aceste fântâni au rămas, dar este altceva că pe lângă aceste fântâni în mai multe localităţi au apărut alternative, adică s-a construit un sistem de apeduct. Dacă e să vorbim despre progresele înregistrate în ultimii ani, este necesar să apelăm la cifre, să vorbim documentaţi cu evidenţe. A progresat în mod special accesul populaţiei la sisteme de apeduct în localităţile rurale. Dacă în ultimii 4-5 ani în localităţile urbane nu s-au întâmplat schimbări evidente (a crescut cu 1-2 procente ponderea populaţiei care şi-a îmbunătăţit condiţiile de aprovizionare cu apă), dar aici au şi fost dintotdeauna mai bune aceste condiţii şi nu putem să vorbim despre un progres, despre un salt. Dacă în anii 90, încă în perioada când eram alt stat şi erau alte viziuni, alte politici în acest domeniu şi totul era centralizat, se acordau fonduri centralizate pentru menţinerea acestor sisteme, indiferent dacă erau profitabile sau nu, aveam 90 la sută din populaţia urbană cu acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, astăzi avem 94 la sută. Deci, în peste 23 de ani nu sunt foarte mari schimbări, deşi este şi aici o îmbunătăţire. Pe când în cazul localităţilor rurale avem un salt evident. Dacă a fost un declin de la circa 18 la sută în anii 90 până la 10 la sută în anii 2002-2003, declin cauzat de disfuncţionalitatea mai multor sisteme, după actele de evaluare pentru anul 2012 noi avem deja 39 la sută din populaţia rurală care are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă. Deci, aici într-adevăr avem un salt evident.

Europa Liberă: Dar dacă tot avem încă un 60 de procente care consumă apă din fântâni, spuneţi-ne în general în această privinţă sunt posibile măsuri eficiente de purificare a apelor freatice, sau altceva?

Ion Şalaru: Nu sunt astfel de măsuri. Noi trebuie să fim realişti şi să propunem măsuri care pot fi realizate, şi realizate cu eficienţă. În viziunea mea, noi avem astăzi următoarele alternative de a îmbunătăţi situaţia cu calitatea apei potabile, atât în localităţile rurale, cât şi în oraşe, unde mai există probleme cu calitatea. În primul rând, noi trebuie să reieşim din realitatea pe care o avem, iar ea este următoarea. Astăzi avem numai o treime din sursele de ape de profunzime care au o apă conform normelor sanitare la toţi parametrii. Restul - în funcţie de gravitatea situaţiei. Unele surse pot fi admise condiţionat, după om aerare, o filtrare simplă, iar altele – numai după o filtrare profundă. Aici se cer investiţii.

Cea mai accesibilă la moment şi eficientă din punct de vedere al costului variantă, posibilitate de a îmbunătăţi într-un timp scurt este extinderea sistemelor de alimentare cu apă din sursele de suprafaţă. Iar noi astăzi avem 11 sisteme funcţionale care de fapt lucrează la jumătate din capacitate, inclusiv din municipiul Chişinău. Şi dacă noi avem 1,3 milioane de populaţie alimentată din apă din surse de suprafaţă, deci, la un calcul simplu, dacă le-am face să lucreze la capacitatea proiectată, am avea practic dublu un număr de populaţie care se alimentează din aceste sisteme care au apă potabilă.

O altă posibilitate ar fi, şi noi deja o aplicăm în cadrul mai multor localităţi, fiindcă în aceiaşi localitate noi avem şi ape de profunzime, avem şi ape freatice, fântâni, izvoare. Se întâmplă cazuri că nici una, nici alta nu este conformă din anumite puncte de vedere. Nu putem într-o zi să soluţionăm această problemă, dar se fac diferite calcule, ca apa să fie amestecată. Şi deja avem exemple unde se distribuie apă din amestec şi rezultatul final este că este o apă potabilă. Deci, se modifică doar schema de distribuire, iar costurile sunt mult mai mici. Pentru a filtra apa din fântâni, în primul rând este foarte costisitor, în al doilea rând nu avem cunoştinţele necesare, ca o persoană de sine stătător să gestioneze un sistem de filtrare, care pe lângă costuri de procurare necesită şi costuri de întreţinere.

Europa Liberă: Dle Şalaru, dar dacă aici e costisitor, nu sunt suficiente posibilităţi pentru a rezolva această problemă, putem vorbi despre o încercare de a cultiva o cultură elementară a consumului de apă sau e mai degrabă vorba de multă nepăsare iresponsabilă faţă de propria sănătate?

Ion Şalaru: Da, despre această problemă s-a vorbit destul de mult. Desigur că sănătatea noastră este în mâinile noastre proprii. Noi fiecare suntem responsabili, chiar şi în conformitate cu legislaţia, de propria sănătate. Totodată, pentru ca omul să facă acest lucru, în primul rând el trebuie să cunoască. Noi deci trebuie să-i oferim informaţia necesară persoanei care doreşte să cunoască acest lucru: care sunt riscurile pentru sănătate, unde el poate într-o localitate, sau dacă nu, care este alternativa ca să consume apă potabilă, şi desigur că apoi este alegerea lui personală.

Avem multe prejudecăţi la populaţie că, uitaţi-vă, de ce eu trebuie să consum apa din apeduct, ea oarecum miroase sau e de altă culoare, pe când apa din fântână este limpede? Încercăm să le explicăm că nitraţii nu se văd şi nu se simt la gust, şi nu influenţează aceste proprietăţi ale apei, dar în acelaşi timp sunt mult mai dăunători decât chiar dacă, să zicem, în apa din apeduct, din cauza unor probleme naturale, se conţine să zicem mai mult fer, ceea ce influenţează culoarea, dar nu influenţează deloc sănătatea. Sau se poate conţine în anumite concentraţii hidrogenul sulfurat, care influenţează gustul, mirosul, dar iarăşi nu influenţează sănătatea. Şi încercăm să explicăm aceste lucruri. Desigur că aici este foarte mult de făcut, în informatizarea şi educarea populaţiei, dar şi aceste măsuri costă, ele nu pot fi făcute fără bani.

Europa Liberă: Asta şi facem chiar cu acest interviu, încercăm să ridicăm un pic gradul de informare al populaţiei privind consumul de apă şi problemele apei. Vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG