Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Cea mai importantă decizie a Congresului a fost de a forma un Sfat al Țării.”


Istoricul Gheorghe Cojocaru a discutat astăzi în studioul nostru de la Chișinău cu Vasile Botnaru despre un eveniment petrecut în urmă cu 95 de ani: constituirea Congresului Militarilor, precursorul Sfatului Țării.

Gheorghe Cojocaru: „Exact 95 de ani în urmă își deschidea lucrările Congresul militarilor moldoveni, împrăștiați pe toate fronturile Primului Război Mondial și reuniți la Chișinău cu gândul de a da Basarabiei o formă se guvernare distinctă, un Sfat al Țării care să ia sub ocrotirea sa viața oamenilor și libertățile câștigate prin revoluția rusă din februarie 1917”.

Europa Liberă: Este un congres despre care se cunoaşte mai puţin, decît despre Sfatul Ţării, de exemplu. În ce condiții s-a convocat acest congres?

Gheorghe Cojocaru:
„Condițiile în care se modela proiectul unei Basarabii autoguvernate erau extrem de vitrege. Basarabia devenise spatele frontului român, apărat de sute de mii de militari ruși și români. Dar, în acea fază trupele ruse erau în descompunere, disciplina militară era la pământ, armata începuse să depună armele și să părăsească masiv liniile de apărare.

În trecere prin localitățile Basarabiei, aceste unități se dedau la abuzuri și jafuri fără precedent. Viața publică era dominată de diverse comitete militare ale acestor trupe, apărute ca ciupercile după ploaie. În aceste împrejurări anume forța organizată a militarilor moldoveni se putea impune și promova interesele fundamentale ale populației din Basarabia. A trebuit să fie depășită și rezistența unor autorități politice și militare centrale care nu erau interesate de o eventuală autodeterminarea a Basarabiei”.

Europa Liberă: De fapt vorbim despre o tradiţie: cînd militarii erau elita societăţii. Dar cum a reacționat populația din ținut la convocarea acestei reuniuni a militarilor, i-a mandatat pînă la urmăsau nu? Cum a reacționat la deciziile luate la Congres?

Gheorghe Cojocaru:
„Congresul la care au participat, conform datelor statistice, de la 600 la peste 900 de delegați s-a impus prin capacitatea de organizare și disciplina de muncă, prin reprezentativitatea și legitimitatea deciziilor luate. Și populația civilă și comitetele unităților militare ruse staționate între Prut și Nistru, puse în fața faptului împlinit, nu au contestat nici o clipă legitimitatea acestui for, dimpotrivă, l-au salutat și s-au angajat să-i dea tot concursul la realizarea deciziilor luate”.

Europa Liberă: Deci în fond au fost nişte visători care au propus un model pentru viitoarea autonomie a Basarabiei. Ce decizii au fost de fapt adoptate?

Gheorghe Cojocaru:
„Cea mai importantă a fost hotărârea Congresului de a forma un Sfat al Țării, ca instituție legislativă supremă a Basarabiei, care să concentreze toate forțele politice, naționale, culturale, profesionale, confesionale în efortul colectiv de realizare a dreptului la autodeterminare. Pentru a realiza acest obiectiv, Congresul a ales primii deputați în Sfatul Țării, a format un Birou de organizare a Dietei provinciale, Birou care, la rândul său, a desfășurat o amplă activitate, reușind în mai puțin de o lună de zile să convoace ședința de inaugurare a Sfatului Țării”.

Europa Liberă: Deci vorbim despre precursorii Sfatului Ţării. Privit din perspectiva zilei de astăzi, care este importanța acelui Congres al militarilor?

Gheorghe Cojocaru:
„Congresul militarilor moldoveni a pus temeliile durabile ale procesului de autodeterminare a Basarabiei și a conferit legitimitatea necesară Sfatului Țării pentru a reuși în acest efort cu totul remarcabil, tot așa cum și Marile Adunări Naționale de la sfârșitul anilor '80 – începutul anilor '90 ai secolului trecut au impulsionat mișcarea de emancipare națională și democratică din fosta RSS Moldovenească”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG