Linkuri accesibilitate



A doua consecinţă pozitivă în plin val negativ est-european se leagă de Republica Moldova. E vorba de o schimbare de perspectivă pe care Uniunea Europeană a ratat-o sau întîrziat-o, în ultimii cîţiva ani. Astfel, valul de populism-oligarhic est-european şi, în special, suita de majorităţi ostile sau nesigure din interiorul statelor Parteneriatului Estic a făcut mai vizibilă calitatea traseului moldovenesc.

Republica Moldova a încetat să mai fie „premiantul clasei" şi a devenit „unicatul clasei". Numeroşi politicieni europeni (cu o notă aparte pentru Parlamentul European) au înţeles subit că Republica Moldova e o reuşită remarcabilă şi ar trebui să devină o investiţie urgentă. Tot ce trecea, pînă acum, drept evoluţie notabilă în Moldova a devenit, pe drept cuvînt, un cîştig excepţional, în mare nevoie de garanţii şi încurajare.

Cu alte cuvinte, percepţia europeană s-a deplasat spre următoarea concluzie: progresele Republicii Moldova trebuie reevaluate, linia anterioară nu e suficientă, nu ne putem permite să pierdem Moldova în vortexul anti-european care colindă Estul.

Sigur, problema e cît de repede şi cît de concret va acţiona Uniunea Europeană. Deocamdată, schimbarea de mentalitate e un semn bun. Guvernul pro-european de la Chişinău are problemele clasice ale unui stat pîndit de mareea politico-energetică rusă. Gazprom s-a interpus între Moldova şi racordarea la normele pieţelor energetice europene (Pachetul Energetic UE III).

Situaţia e clară şi Uniunea Europeană e, din acest motiv, datoare să facă paşi decişi în întîmpinarea potenţialului european al Republicii Moldova. Mai clar, asta ar însemna sprijin pentru poziţia de negociere a guvernului moldovean în faţa Gazprom. În plus, UE ar trebui să îşi semnaleze deschiderea eliminînd ezitările şi întîrzierile în semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

Termenul sugerat de Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, ar putea duce la semnarea Acordului în toamna anului viitor. Perspectiva e încurajatoare şi va fi încă mai încurajtoare dacă, în viitorul imediat, Comisia Europeană va reveni la o poziţie solidă şi fermă în raporturile cu Gazprom, agenţia pe care Europa oficială continuă să o confunde cu un organism comercial.

Gazprom e, acum, după trecerea în subordinea Preşedintelui Federaţiei Ruse, un departament al cancelariei Putin. Ce era, pînă acum o realitate de facto, a devenit după decretul din 11 septembrie şi o realitate oficială.

România şi Republica Moldova sînt, în continuare, două zone test pentru strategia prodemocratică europeană. Răpunsurile articulate de Bucureşti şi Chişinău spun că democraţia europeană a prins bine în ambele state şi că, şi din acest punct de vedere, România şi Republica Moldova au interese comune. Problema unităţii e, astfel, redefinită în termeni europeni şi moderni. Uniunea Europeană trebuie să sesiseze activ această sinteză hrănită de rădăcini istorice şi relansată de vocaţia europeană. Cu atît mai mult, cu cît, în ciuda aparenţelor Estul nu trăieşte vremuri de pace propriu zisă. Ar fi, mai curînd, cazul să vorbim de vremuri de pace în dispută.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG