Linkuri accesibilitate

Republica Moldova are nevoie de oameni politici de caracter, pregătiți să-și asume riscuri și sacrificii personale

Sezonul politic, în prag de sesiune parlamentară, s-a lansat furtunos în Republica Moldova. La aniversarea celor 3 ani de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, politicienii s-au întrecut în bilanţuri, şi-au prospectat activitatea pentru următoarea perioadă, când ne promit să fie mai eficienţi, mai performanţi decât până acum. Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, a ieșit și el la rampă, făcând declarații care au atras atenţia mai ales prin caracterul lor polemic.

Mai întâi, speaker-ul a surprins opinia publică atunci când a cerut Consiliului Europei să înceteze monitorizarea Republicii Moldova, deoarece – a opinat dl Lupu - succesele pe calea reformelor sunt atât de evidente încât această „supraveghere” a devenit anacronică și deranjantă. Nu ştiu ce reacţie va avea forul de la Strasbourg față de propunerea oficialului moldovean – la urma urmei, un om politic este în drept să mai şi pluseze, să forțeze nota –, numai că realităţile de acasă îl contrazic flagrant pe liderul democrat.

Marian Lupu şi partidul său nu sunt la fel de volubili şi de hotărâți, la Chişinău, când vine vorba de corupţie – cel mai mare flagel al Republicii Moldova. Mai mult ca atât. Chiar Partidul Democrat, prin unul dintre fruntașii săi, Vlad Plahotniuc, se află în centrul unor scandaluri şi acuzații de fraude financiar-economice grave. Aşa încât pledoaria festivistă şi jubilatorie a dlui Lupu pentru uz extern a dat destul de prost în interiorul ţării, subliniind distanţa dintre realitățile brutale din Moldova și imaginea edulcorată pe care o cultivă politicienii.

Tot Marian Lupu, revenit la Chişinău, a ţinut să facă alte comentarii pe un subiect foarte delicat pentru el: limba română în Basarabia. Devenit celebru şi ironizat copios pentru faptul că a afirmat că „ştiinţific” vorbeşte româna dar „politic” moldoveneasca – ceea ce în sine este o declaraţie descalificantă pentru orice om instruit –, Marian Lupu s-a contrazis spectaculos, afirmând de această dată că nici măcar din punct de vedere ştiinţific nu mai vorbeşte limba română, ci „limba moldovenească”. A făcut o întreagă teorie a subiectivităţii în materie de ştiinţe umaniste şi a subliniat că el și Partidul Democrat nu sunt pentru modificarea Articolului 13 din Constituţie în sensul introducerii limbii române ca limbă oficială.

Marian Lupu pare să schiţeze o nouă rundă de conflicte în sânul Alianţei, întrucât celelalte componente ale coaliției, Partidul Liberal şi Partidul Liberal-Democrat, pledează pentru modificarea Articolului 13.

Partidul Democrat îşi imaginează că va smulge voturi de la comunişti, dacă va neglija opinia comunităţii ştiinţifice și va perpetua mituri staliniste sub pretextul respectării dreptului la ignoranță al unei părți din populație. Noi credem că Marian Lupu își face calcule greşite. Jocul la două capete nu mai convinge pe nimeni. Nu „limba moldovenească” va spori atractivitatea PD, ci angajamentul sincer al acestui partid în ce privește combaterea corupţiei, lupta pentru o justiţie independentă, neinfluențată politic, acţiuni și inițiative în numele solidarități sociale și pentru diminuarea sărăciei, aşa cum îi stă bine unui partid social-democrat cu vocaţie europeană, cum se pretinde PD.

Adevăraţii oameni de stat s-au definit întotdeauna prin viziune și gândire reformatoare, prin curajul de a contrazice clişeele, prejudecăţile, inerţiile propriului popor. Ei nu s-au temut să afirme nişte adevăruri neconvenabile carierei lor politice de moment, dar care au asigurat un viitor mai bun țării lor. Republica Moldova are nevoie de oameni politici de caracter, pregătiți să-și asume riscuri și sacrificii personale. Succesul lor se va vedea nu în procente electorale, ci în triumful ideilor pe care le susțin.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG