Linkuri accesibilitate

De ce vrea premierul Vlad Filat să limiteze activitatea companiilor offshore în Moldova.




În majoritatea țărilor Europei de est foste comuniste si liberalizate in grabă, publicul nu știe cine stăpînește in realitate televiziunile și ziarele care domină peisajul media. Lucrul e facilitat și de faptul că nu există legislație europeană în acest domeniu.

In Ucraina, de exemplu, Transparency International a constatat că cele mai influente televiziuni și radiouri sînt posedate de firme offshore bazate în Cipru, țară care, deși deține actualmente președinția UE, ramâne un paradis fiscal (paradoxul fiind completat de faptul ca Ciprul e o țară falimentară care tocmai a cerut un împrumut Rusiei).

O situație similară se întâlnește în Serbia, unde opacitatea e aproape totală în privința identității adevăraților patroni din presă.

De-a lungul ultimilor ani, mai multe țări au introdus legi care interzic companiilor offshore sa posede actiuni in media. Georgia, de pilda, a introdus inca de acum doi ani o astfel de lege, care inițial limita la 10% cota de acțiuni pe care putea să o posede o firmă offshore în presa georgiană, pentru ca apoi să interzică cu totul participarea unor astfel de firme.

In privința băncilor din spatiul fost sovietic, funcționarea acestora prin circuite offshore a fost aproape o regula, inca de la caderea comunismului. Pînă și guvernul Rusiei, in vremea lui Ielțîn, opera prin firme offshore, ceea ce a dus chiar la arestarea, fara precedent, la New York, in urma cu un deceniu, în 2001, a principalului administrator al Kremlinului Pavel Borodin, pentru spălare de bani.

Cînd se vorbeste de „offshore”, așadar, nu este neaparat nevoie ca teritoriul respectiv sa fie o insula. Astfel, Monaco sau Liechtenstein in Europa nu sint insule, insa functioneaza ca zone offshore. Chiar si unele state din cele 50 ale Statelor Unite ale Americii functioneaza precum niste paradisuri fiscale, asa cum o subliniaza in permanenta Luxemburgul cind i se cere sa-si schimbe unilateral legislatia bancară. Pentru a reveni la cazul Rusiei si al omului care era mana dreapta a lui Ieltîn, Pavel Borodin, actualul secretar de stat al Uniunii Rusiei cu Bielorusia, actul de acuzare, din urma cu un deceniu, sublinia faptul ca banii Kremlinului erau aparent spalati prin foarte onorabila Bank of New York.

-------------------------------

Prim-ministrul Vlad Filat a cerut în această săptămână în mod repetat unor instituţii abilitate o soluţie legislativă pentru restricţionarea activităţii companiilor offshore, declarate drept o durere de cap a autorităţilor mai cu seamă după numitele atacuri raider asupra băncilor de anul trecut. Atunci, premierul Filat spunea că economia moldovenească este poate printre puţinele în care activează mai multe companii înregistrate în paradisuri fiscale decât rezidente şi că ar fi necesar ca băncile să fie apărate de astfel de companii. Acum, şeful executivului a adăugat şi instituţiile media la domeniile pentru care off-shore-ile ar trebui să aibă acces interzis.

O propunere concretă privind temeiurile şi formele de aplicare a eventualelor restricţii nu a fost formulată pe urme proaspete, imediat după desjucarea atacurilor reideri alteori graţie unor eforturi de excepţie depuse de autorităţi. Vor reuşi acum instituţiile statului să elaboreze o astfel de soluţie?

Mediul de experţi se arată mai degrabă sceptic. Limitarea tranzacţiilor off-shore ar putea provoca reducerea fluxurilor financiare în Republica Moldova şi anumite scumpiri, în plus ar putea fi şi o soluţie irealizabilă din punct de vedere practic, atenţionează economiştii. Aşa că statul ar trebui să facă ordine în justiţie, deseori folosită de afacerişti drept instrument fără greş. Şi să-i scoată cumva la vedere pe proprietarii de companii dosite în zone off-shor, mai ales pe acei care pledează zgomotos pentru responsabilitatea socială a capitaliştilor.

L-am întrebat însă pe juristul Vitalie Nagacevschi, preşedintele asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului” cum ar putea autorităţile limita spaţiul de manevră al off-shore-urilor fără a discrimina nişte entităţi prezumptiv legale în conformitate cu dreptul internaţional:

„Eu cred că orice restricţie ar putea fi justificată prin necesităţile economice, prin securitatea economică şi din punct de vedere legal nu prea văd probleme, chiar dacă s-ar aborda problema prin prisma nediscriminării. Se mai discută despre posibilitatea aplicării unui impozit pentru firmele acestea care la fel ar putea fi o soluţie. Dar eu cred că soluţia economică trebuie să vină de la economişti, şi abia după asta juriştii să o examineze pentru a o îmbrăca într-o haină juridică corespunzătoare”.
Vitalie Nagacevschi are în vedere o iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, netrecută încă prin executiv, dar care prevede introducerea unei taxe de 10 la sută la operaţiunile financiare şi comerciale care sunt realizate prin zona offshore:

„Noi nu putem interzice nişte relaţii economice absolut legale pe piaţa internaţională. Dar noi spunem aşa – dacă voi vreţi să faceţi tranzacţiile prin zone off-shore şi să vă stocaţi acolo veniturile, n-aveţi decât, dar trebuie să plătiţi statului 10 la suta,”explica iniţiativa sa Iurie Bolboceanu, deputatul care de altfel reprezintă un partid ce ar avea, potrivit experţilor, cele mai mari dificultăţi întrucât pledoariile sale parlamentare ar fi şubrezite puternic de practicile nu tocmai ortodoxe ale unor membri marcanţi.
XS
SM
MD
LG