Linkuri accesibilitate

Jurnal săptămînal: cu dr. Mihai Roșcovan.


Mihai Roșcovan - născut la 22 noiembrie 1957 în Teleneşti. Absolvent al Facultăţii de matematică şi cibernetică la USM. Este doctor în economie. A fost vice-director al Institutului Naţional de Cercetări în Economie şi Finanţe, vice-ministru economiei şi reformelor. Fost consilier municipal în trei legislaturi. Este co-fondator şi preşedinte a Business Consulting Institute. Actualmente este director executiv al Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată din cadrul PNUD.

Luni

M-am obişnuit să merg mai devreme la serviciu . Ziua este prea cald, iar dimineaţa lucrez mai productiv. În drum spre oficiul de pe strada Nicolae Iorga, îl întâlnesc pe primul preşedinte al Republicii Moldova. De regulă, la această oră, el pleacă la vilă, în afara capitalei. Locuieşte într-o casă lângă preşedinţie. Este vecin cu al doilea preşedinte al ţării. Oare ce va mai reveni actualului preşedinte din imobilele rămase?

Zilnic, pe la ora opt, merg la proceduri fizioterapeutice. La un meci de fotbal, mi-am facturat braţul. Doctorii au spus că mă pot reface doar în vre-o două luni.

Urmăresc cum reflectă mass-media evenimentele de la Bălţi. După mine, au fost nişte provocări intenţionate pentru destabilizarea situaţiei. Cineva este foarte deranjat de faptul că după alegerea preşedintelui, coaliţia guvernamentală a început să se ocupe de rezolvarea mai multor probleme. Nu fără influenţe din afară, se fac încearcări de a clatina „barca” stabilităţii fragile, care a început să se mişte într-o direcţie previzibilă.

Pe de altă parte, am putut constata încă o dată nefuncţionalitatea instituţională, în special a internelor şi securitatii. Spun „încă o dată”, pentru că evenimentele de la Bălţi prea mult seamănă cu tendinţele separatiste şi confruntările interetnice de la începutul anilor 90. De aceea prevenirea, dezrădăcinarea şi combaterea acţiunilor destabilizatoare este sarcina principală a guvernării pentru integrarea europeană.

Deşi sunt şi eu unionist, nu pot susţine acţiunile provocatoare şi marginale ale organizatorilor marşurilor unioniste în „gura lupului”. De ce oare nu se organizează aceste marşuri, de exemplu, la Teleneşti, unde la ultimele alegeri doar 5% din populaţie a votat comuniştii. Impactul mediatic al unei astfel de manifestaţii va fi mult mai important, inclusiv pentru populaţia „oraşelor roşii”, cum sunt Cahul şi Bălţi? Sau poate aşa-zişii „unionişti” au alte scopuri?

Marţi

Fiind în concediu de boala, am mai mult timp liber. Citesc, navighez pe internet, am întâlniri private.

Am primit o scrisoare de la un funcţionar din aşa-zisul Minister al afacerilor externe de la Tiraspol, prin care se refuză organizarea unui training pentru adminitraţia locală din Transnistria în cadrul unui proiect, finanţat de diplomatia din Polonia. Pentru a înţelege motivele acestui refuz, m-am întâlnit la un prânz cu o persoană originară din Transnistria, apropiată conducerii acestei regiuni. Am fost foarte impresionat după această discuţie.

Situaţia social-economică în regiunea transnistreană este dezastruoasă. Majoritatea întreprinderilor nu funcţionează. Cele care activează sunt sub controlul clanurilor oligarhice şi mafiote. Nimeni nu plăteşte impozite. Ajutoarele ruseşti, oferite generos pentru populaţia locală, au fost furate de către Smirnov şi rudele sale.

Noul lider transnistrean, Evgheni Şevciuc, încearcă cu disperare să îmbunătăţească situaţia. Însă se confruntă cu o opoziţie înverşunată. Duce lipsă de cadre calificate. Din cauza statutului neclar, este în izolare. Declaraţiile contradictorii ale lui Putin şi ale lui Karasin referitor la viitorul Transnistriei, vorbesc despre faptul că Rusia încă nu ştie ce vrea. În afară de a folosi această regiune ca o gaură neagră pentru fluxurile de bani ale oligarhilor. Aceasta îl nemulţumeşte pe Şevciuc. Întâlnirile oficiale şi neoficiale ale lui Filat şi Şevciuc, frecvente din ultima perioadă, par să nu fie întâmplătoare. M-am gândit că pentru prima dată in ultimii douăzeci de ani, au apărut semnale că problema transnistreană poate fi rezolvată...

Febra referendumurilor continuă Dodon il cheamă pe Voronin să-l sprijine în organizarea unui plebiscit pentru demiterea primarului Chirtoacă. Desigur, este o acţiune de reclamă politică, menită să acopere lipsa de imagine şi popularitate. Nu cred că comuniştii îl vor susţine pe socialist. Dar dacă îl vor sprijini, tot nu au sorţi de izbândă.

Miercuri

Este ziua şedinţelor de Guvern. Ziua deciziilor importante, inclusiv a demisiilor şi remanierilor guvernamentale. Demisiile se produc din mai multe motive. Unii nu fac faţă reformelor, alţii nu au trecut testul integrităţii şi moralităţii. Deseori demiisiile şi remanierile se produc din motive necunoscute publicului larg.

Totuşi, acestea sunt necesare. Ele trebuie să aducă un suflu prospăt, să re-încarce bateriile care alimenteză garnitura guvernamentală cu energie pentru a face faţă problemelor cu care ne confruntăm. Acum e o perioada propice pentru a face schimbări. Avem asistenţă tehnică şi sprijin din Europa cum nu l-am mai avut vreo dată. Nu în zadar programul se numeşte „more for more”, adica „mai mult pentru mai mult”. Trebuie să avem voinţă. Însă avem puţin timp - vreo doi ani. După asta va trebui să trecem testul alegerilor.

Deseori discut despre politică cu soţia. Mă interesează părerea ei. Nu întotdeauna părerile noastre coincid. Ea nu înțelege cum persoanele cu funcții publice înalte pot divorţa. Aceasta dăunează imaginii. Îi explic – se mai întâmplă. Prin asta au trecut Berlusconi şi Sarcozy, Mandella şi Clinton, Putin şi Lukaşenka. Toti au dreptul la viaţă privată.

Mă amuză şedinţele publice ale Curţii de Conturi. Conducerea acesteia - persoane foarte cunoscute, inclusiv din scandaluri de corupţie, aduc învinuiri instituţiilor de stat de utilizare ineficientă a banilor publici. Sunt convins, că în majoritate, aceste învinuiri sunt veridice. Însă niciodată nu am auzit ca vinovaţii să fie trasi la răspundere. De ce atunci atâta tam-tam?

Joi

Dimineaţa merg la gara de nord. Feciorul mai mic cu colegii pleaca pentru câteva zile la mare. Recent şi-a finalizat lucrarea de licenţa la Universitatea din Rotterdam. Aplicând metode economic-matematice a demonstrat că volumul de remitenţe venite de peste hotare este de vre-o două miliarde de euro mai mare decât ceea ce se consisderă oficial. Asta este mai mult decât bugetul naţional anual. Aceşti bani vin in Moldova, dar sunt cheltuiţi, în buna parte în consum. Pentru că nu avem economie productivă. Statul trebuie să creeze condiţii ca banii să fie investiţi în producţie. Să deschida locuri noi de muncă. Să genereze valoare adăugată. Să crească salariile şi pensile moldovenilor. Atunci, mulţi din cei plecaţi peste hotare, se vor întoarce acasă.

După procedurile fizioterapeutice, obosit, merg la serviciu. La o întălnire cu câţiva experţi, am discutat despre structura şi conţinutul unui studiu de fezabilitate privind atribuirea statutului de municipiu unor oraşe de reşedinţă raională. Studiul trebuie făcut de urgenţă, până la întoarcerea parlamentarilor din vacanţă. El va constitui fundamentarea amendamentelor legislative care urmează a fi operate pentru administraţiile locale ale unor oraşe ce doresc să fie municipii.

Prânzul l-am luat cu doi consilieri de la cancelaria de stat. Am discutat despre nevoia consolidării Departamentului de descentralizare. Reforma de descentralizare este foarte complexă şi multisectorială. Trebuie mai mulţi oameni implicaţi în procesul de implementare a reformei.

La sfarşitul zilei am participat la o şedinţă de selectare a persoanelor pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul programului nostru. Pentru două locuri avem şase candidaţi. Toţi au studii postuniversitare. Majoritatea făcute în România. Toţi cunosc 2-3 limbi de comunicare internaţională. Sunt tineri şi vor să muncească. Să avanseze în funcţii. Să câştige mai mult.

Seara privesc ştirile. Preşedintele Timofti face un apel către cetăţeni în legătură cu evenimentele din Bălţi. Un apel necesar, dar puţin întârziat. Un apel de consolidare a societăţii.

Incă un accident rutier. De data asta la Ungheni. Sunt zece decedaţi, inclusiv un primar şi soţia sa. Încă o zi tristă pentru Moldova.

Vineri

Doctorii mi-au prelungit buletinul medical. Incă o saptămână de concediu, dar fără odihnă. Citesc ce-mi spune zodiacul. Sunt într-o formă intelectuală şi fizică proastă. Nu se recomandă să am întâlniri şi sa ma apuc de afaceri.

Consilierii de la Soroca au convocat o şedinţă de urgenţă. Deci ipoteza despre răzvrătirea în lanţ a „oraşelor roşii” pare să fie adevărată. Pot cu precizie să spun cine va fi următorul – Cahul sau Leova. Trebue să urgentăm fundamentarea pentru viitoarele municipii.

Trebuie sa plec la Bucureşti. Sa întâlnesc feciorul mai mare, care vine în vacanţă din Olanda. Înainte de a veni acasă o să mergem şi la meciul Dinamo-Barcelona. Sperăm să vedem un spectacol. Viorel este profesor la Universitatea Erasmus Rotterdam. Este specialist în domeniul hârtiilor de valoare. De 14 ani a plecat de acasă. A făcut studii România, Cehia şi Olanda. A facut prezentări şi a publicat articole în Europa, America, Asia şi Australia. Vrea să revină acasă. Dar nu are de lucru. În Moldova nu există piaţa hârtiilor de valoare. Dar despre asta într-un alt jurnal săptamânal.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG