Planeta Marte, „Curiosity” și curiozitatea umană

Cel mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, robotul Curiosity al Agenției Spațiale Americane NASA a ajuns cu succes azi dimineață pe suprafața planetei roșii. Robotul va lucra pe Marte timp de doi ani, încercând să afle dacă vecina Pământului a putut susține viața sub forma microorganismelor în trecut. Coborârea reușită în urma unor manevre sofisticate a fost întâmpinată cu strigăte de bucurie la centrul de comandă de la sediul NASA, cum veți auzi dintr-o sinteză prezentată de Alexandru Eftode:

La anunțul că instalația robot Curiosity a ajuns în siguranță pe suprafața planetei Marte, după o călătorie de opt luni și 566 de milioane de kilometri prin spațiu, centrul de comandă de la Pasadena în California a izbucnit în aplauze.

Bucuria intensă de la NASA se explică între altele prin faptul că planeta Marte a devenit până acum cimitirul a zeci de navete trimise de Statele Unite, Uniunea Sovietică, țări europene și Japonia în ultima peste jumătate de secol.

Charles Bolden, administratorul NASA a spus că zborul robotului prin atmosfera rarefiată a planetei roșii a fost supranumit „șapte minute de teroare” pentru că în acest răstimp Curiosity a trebuit să frâneze de la 21 de mii de kilometri pe oră la zero. E ca și cum o mașină pe o autostradă ar opri de la 105 kilometri pe oră în 2.1 secunde.


De dimensiunile unei mașini mici, cântărind aproape o tonă, robotul a fost adus la sol de o rachetă, care l-a coborât cu ajutorul unor cabluri într-un crater din emisfera sudică, iar apoi s-a prăbușit în depărtare. Este o inovație. Roboții gemeni trimiși înaintea lui Curiosity, Spirit și Opportunity coborâseră pe Marte în 2004 în baloane imense care s-au rostogolit îndelung până la oprirea completă pe suprafața pietroasă.

Primele imagini alb-negru trimise de Curiosity pe Pământ înfățișează o roată a vehiculului și umbra sa în lumina după amiezii unei alte lumi.

În cuvintele administratorului NASA, Charles Bolden, robotul Curiosity dotat cu un braț puternic, camere, lasere, laboratoare chimice și tot felul de alte aparate va petrece următorii doi ani căutând răspuns la una din întrebările vechi ale umanității – dacă pe planeta roșie au existat condiții de dezvoltare a vieții microbiologice.

„Președintele Barack Obama, a continuat Bolden, și-a expus viziunea îndrăzneață de a trimite oameni pe Marte iar misiunea de azi marchează un pas important pentru atingerea acestui țel”.

Într-o postare online, președintele american a scris că ajungerea lui Curiosity pe Marte este o realizare tehnologica fără precedent.

A fost cea de-a șaptea călătorie reușită a unui robot trimis de NASA pe Marte. Ea are loc într-o perioadă în care agenția își reevaluează strategia de explorare a planetei roșii. La un buget de 2,5 miliarde de dolari este și cel mai costisitor proiect de până acum, dar, după aterizarea reușită – și cel mai promițător.

Propulsat cu energie nucleară, Curiosity va trimite în zilele următoare primele imagini în culori, iar peste câteva săptămâni în care-și va testa toate sistemele, va porni în prima călătorie pe șase roți prin craterul Gale. Având în centru un munte de 5 kilometri înălțime, craterul se află în apropiere de ecuator. A fost ales pentru că are peste tot semne că a conținut apă, una din condițiile pentru existența vieții așa cum o cunoaștem astăzi.

Misiunile anterioare pe Marte au descoperit apă în apropiere de Polul Nord marțian și dovezi că apa s-a aflat în trecut în stare lichidă pe suprafața planetei. Misiunea exactă a robotului este să caute ingrediente de bază pentru viață, inclusiv carbon, nitrogen, fosfor, sulf și oxigen. Dar Curiosity nu este echipat să descopere microorganisme ca atare.