„Timpul şi istoria arată cine a avut dreptate...”

Aproape 0,4 % din Produsul Intern Brut al ţării a fost alocat în acest an pentru ştiinţă. E mult, e puţin? Un răspuns a insistat să afle Valentina Ursu de la preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca.

Gheorghe Duca: „În general, scientologii, cei care studiază dezvoltarea şi ştiinţa, au ajuns la concluzia că dacă un stat finanţează ştiinţa între 0-0,2 % din PIB, atunci el susţine ceea ce e legat de cultură, artizanat, adică ce e legat de dezvoltarea naţiunii date. Dacă se finanţează pînă la
0,4 %, atunci începe a simţi învăţământul, adică ştiinţa are un impact asupra educaţiei. Dacă se finanţează 0,9 - 1%, începe a simţi economia, deci numai de la 1 % în sus economia începe a simţi impactul ştiinţei.”

Europa Liberă: Gheorghe Duca este membru al Guvernului de vreo 10 ani. Cît aţi cerut, cum aţi cerut, aşa vi s-a dat!

Gheorghe Duca: „Situaţia care s-a creat în 2009, schimbările care au avut loc şi criza care a apărut în Europa, a determinat Guvernul să micşoreze finanţările de la toate sectoarele pentru ca să reziste. Dar să ştiţi că Moldova a fost unica ţară din Europa care a redus finanţarea ştiinţei.”

Europa Liberă: Opinia savanţilor privind dezvoltarea Republicii Moldova se ia în calcul?

Gheorghe Duca: „Uneori este luată în calcul.”

Europa Liberă: Uneori cînd? Atunci cînd e vorba despre securitatea energetică?

Gheorghe Duca: „Printre altele, am prezentat o notă în care am demonstrat că tarifele care astăzi sunt elaborate de către organele competente sunt incompetente. Ele nu corespond realităţii. Cheltuielile pentru diferite acţiuni sunt prea exagerate. Am demonstrat că se pot micşora de 2 ori fără ca să îmbogăţim pe cineva şi să sărăcim pe cei care consumă. Din păcate, am primit un răspuns de la acest organ”.

Europa Liberă: De la ANRE?

Gheorghe Duca: „D-apoi de la cine? Am primit un răspuns că da, sigur, dar nu ştiu ce...”

Europa Liberă: Deci, răspunsul a fost că nu sunt de acord cu ceea ce le oferiţi?

Gheorghe Duca: „Aşa, foarte diplomatic.”

Europa Liberă: Cînd e vorba de asigurarea cu apă potabilă?

Gheorghe Duca: „La Guvern, atunci cînd în 2009 am prezentat o concepţie de aprovizionare cu apă şi canalizare, am spus că noi suntem într-o situaţie foarte bună, dar realizăm situaţia aceasta foarte stupid, pentru că 95 % din rezervele de apă ale ţării sunt concentrate în Nistru şi Prut. Râul Nistru are de 10 ori mai multă apă decît râul Prut, şi doar 5 % sunt ape subterane iar noi, având 95 % din apele noastre de tranzit, folosim apa subterană.

Noi ar trebui să avem 3 zone de aprovizionare cu apă centralizată şi dacă am face aceste zone preţul la un metru cub de apă s-ar micşora cu mult. Eu cred că de minim 10 ori. Savanţii şi-au expus opinia, dar noi nu suntem partide politice şi nu putem să ieşim în stradă. Noi ne expunem, dar timpul şi istoria arată cine a avut dreptate.”

Europa Liberă: Am înţeles că Academia de Ştiinţă a evaluat şi costurile unei evantuale reunificări a Republicii Moldova. Sunt mari costurile?

Gheorghe Duca: „Sunt costuri mari dar comunitatea europeană, SUA, sunt gata să acopere aceste costuri. Îmi aduc aminte că atunci cînd colegii mei de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept şi de la Institutul de Economie au estimat aceste costuri erau destul de impunătoare.”

Europa Liberă: Sunt voci de la Moscova care spun că odată cu soluţionarea problemei transnistrene ar trebui limbii ruse să i se dea statut de limbă oficială. Ce zic savanţii?

Gheorghe Duca: „Aceste acţiuni de a impune Republica Moldova să aibă o a doua limbă de stat poate să trezească o foarte mare numulţumire, deoarece populaţia Republicii Moldova cunoaşte limba rusă şi se pune întrebarea: ce se urmăreşte prin faptul că se vrea legiferarea ei? Ea este în realitate! Dacă vă aduceţi aminte, am ieşit cu o iniţiativă şi am propus ca în şcoli a doua limbă de studiu să fie engleza.


Eu am pus întrebarea la Guvern, cine ne va prezenta în comunitatea europeană cînd noi vom fi asociaţi, membri la toate comisiile? Pentru viitor o să trebuiască să ştim limba ebgleză, de aceea am spus că ar trebui să intensificăm studiul limbii engleze în şcoli pentru că peste cinci sau 10 ani o să trebuiască să avem tineri care să ne prezinte.

De aceea zic, noi limba rusă o cunoaştem, în şcoli se învaţă limba rusă, ar trebui să intensificăm studierea limbii engleze, care e o limbă de circulaţie în lumea întreagă, e o limbă a ştiinţei, a businessului.”

Europa Liberă: Situaţia demografică e una alarmantă pentru Moldova?

Gheorghe Duca: „Savanţii spun că noi într-un viitor foarte neîndepărtat o să avem mari probleme. Noi trebuie să dezvoltăm economia în aşa fel încât ea să fie oportună pentru populaţia noastră, ca tinerii să nu absolvească universităţile şi să plece peste hotare.

Noi am devenit un bun exportator de potenţial intelectual. Îl pregătim şi după aceea ei pleacă. Nu e necesar să faci mari investiţii, e necesară o politică corectă.

E adevărat, această politică se face astăzi de către Guvern. Sunt create parcuri industriale, incubatoare şi parcuri tehnologice, dar copii talentaţi au nevoie ca politica statului să fie pozitivă în ceea ce priveşte dezvoltarea cercetării.”

Europa Liberă: Astăzi se vorbeşte tot mai mult despre elaborarea unei noi Constituţii. Din cîte am înţeles, Academia de Ştiinţă a făcut şi ea cîteva sugestii privind reforma constituţională. Aţi luat în calcul şi denumirea art 13 din Constituţie?

Gheorghe Duca: „Noi l-am luat în calcul încă din 1994, atunci cînd Adunarea Generală a primit o decizei unanimă că limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova este limba română.”

Europa Liberă: De ce politicienii nu pleacă urechea la argumentul ştiinţific?

Gheorghe Duca: „Ca şi în alte cazuri, pentru că este un bun prilej de a atarge oamenii de partea sa. Dar să ştiţi că tot mai multă lume recunoaşte că limba vorbită este limba română. Încep să înţeleagă că sunt amăgiţi.”

Europa Liberă: De la 1 septembrie, ce istorie trebuie să fie predată în şcoli?

Gheorghe Duca: „Vorbind despre identitatea noastră, noi trebuie să
privim lucrurile prin probele pe care ni le aduc istoricii, cei care cunosc materia. Noi provenim de la daci, dar prin perioadele prin care am trecut am fost romanizaţi de către romani şi de aceea am devenit un popor român.

Fiind un popor român, istoria acestui plai pe care noi îl studiem, pe care trebuie să îl prezentăm generaţiilor următoare, este o istorie a spaţiului român şi nu putem altfel să ne identificăm. Indentificîndu-ne în altcineva, atunci consecinţele vor fi grave. Atunci nu se va schimba doar denumirea limbii dar şi vorbirea. Noi prin aceasta vom deveni un alt popor, dar nu ştiu cum se va numi acest popor.”

Europa Liberă: Dle academician Duca, pe masa legiuitorilor mai stă Codul Educaţiei. L-aţi dezbătut în contradictoriu, aţi ajuns la un compromis?

Gheorghe Duca: „Educaţia nu este numai a pedagogilor, e a societăţii întregi, pentru că de specialişti are nevoie şi businessul, şi ştiinţa, şi cultura! În al doilea rînd, nu poţi să devii specialist doar prin absolvirea unei universităţi. Înveţi tot timpul, pe parcursul vieţii. Instuirea trebuie să fie continuă. Din păcate, noi nu avem această instruire continuă. Trei, toată populaţia aşteaptă nu pur şi simplu o lege, nu pur şi simplu un Cod al Educaţiei, dar aşteaptă ca acest Cod să influenţeze asupra calităţii pregătirii specialiştilor. Din păcate, actualul proiect de Cod nu ne oferă aceste răspunsuri.”