„NATO rămâne deschis şi doreşte să-şi consolideze parteneriatul cu R.Moldova”

Purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu, a fost zilele trecute invitata unei videoconferinţe cu jurnaliştii de la Chişinău interesaţi de stadiul şi calitatea parteneriatului Republicii Moldova cu această organizaţie.

Cum în opinia fermă a experţilor de la Chişinău relaţiile Republicii Moldova cu NATO stagnează din cauza Chişinăului, iar parteneriatul între cele două părţi ar fi unul formal şi neacoperit financiar, Oana Lungescu a fost întrebată întâi de toate dacă ar exista aşteptări mai mari la Bruxelles în raport cu această cooperare:

„Fără discuţie că NATO este întotdeauna interesat de o cooperare cât mai concretă cu partenerii săi. Există întotdeauna aşteptări că putem să facem mult mai bine şi mai mult împreună Dar până la urmă, decizia acestei cooperări ţine de fiecare ţară în parte, care trebuie să decidă în ce măsură doreşte să colaboreze cu NATO şi în ce direcţie. Nu este o decizie care va fi impusă de aici, de la sediul NATO. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu reprezintă în nici un caz un obstacol. Nu trebuie de uitat că NATO are relaţii excelente de cooperare cu foarte multe ţări neutre: Suedia, Finlanda, Austria, ţări care au participat la recentul summit de la Chicago. Aceste ţări participă fiecare aşa cum doreşte la diverse acţiuni NATO. De exemplu, Suedia a fost alături de NATO în Libia anul trecut. 50 de ţări, dintre care 22 partenere, participă alături de NATO în Afganistan.”

Republica Moldova nu participă în acest moment la nici o operaţiune NATO, dovadă, spun experţii, că Moldova ar prefera să se acopere cu statutul său de neutralitate de teamă să nu irite Rusia şi Transnistria. Întrebată cum este văzută această neparticipare de la Bruxelles, Oana Lungescu a apelat la un exemplu:

„Moldova nu este singura ţară parteneră din regiune. Ucraina după cum ştiţi este un partener important pentru NATO şi Ucraina participă în diverse operaţiuni. Deci, totdeauna această posibilitate rămâne deschisă. În acest moment de exemplu suntem în faza de planificare a forţelor de securitate din Afganistan să preia toate competenţele de securitate odată cu finalizarea operaţiunii de tranziţie. Este unul dintre proiectele importante la care lucrăm în acest moment şi unde partenerii vor fi implicaţi în formarea deciziilor. Dar NATO are foarte multe operaţiuni, începând cu combaterea pirateriei în coastele Somaliei, menţinerea mediului de securitate în Kosovo, Afganistanul. Dar sunt decizii politice care vor fi luate de oamenii politici de la Chişinău aşa cum cred că ar fi necesar. NATO rămâne deschis şi doreşte să-şi consolideze parteneriatul cu Moldova şi sprijinim toate eforturile de reformă şi progresele făcute de Moldova în această direcţie.”

Întrebată despre scutul antirachetă, atât de contestat de Rusia şi pe care SUA împreună cu NATO îl instalează în Europa, inclusiv în prima vecină vestică a Moldovei, România, Oana Lungescu a făcut încă o pledoarie pentru acest scut şi a explicat din nou de ce este nevoie de el:

„Acest scut este exact aşa cum îl descrie titlul. Este scut antirachetă, deci este un proiect defensiv, nu ofensiv, scut şi nu sabie. În general, aş spune că spaţiul european va fi mai protejat, mai apărat decât înainte prin crearea acestui scut. Pentru că NATO nu îndreaptă împotriva nimănui acest scut. Deci ar trebui să reprezinte un factor în plus de siguranţă. Rachetele balistice devin o ameninţare crescândă care ne ameninţă pe toţi, inclusiv Rusia”.

Dialogul cu Rusia pe acest subiect nu a mers atât de departe precum ar fi sperat NATO. Dar acest dialog va continua, spune Oana Lungescu, pentru că este în interesul tuturor.