Linkuri accesibilitate

Pentru multi est-europeni care au crescut intr-o cultura ce se voia omogena e greu de acceptat ca minoritatile traiesc cu identitatea si limba lor proprii si ca menirea lor nu este citusi de putin de a se asimila. Cu toate astea, din punctul de vedere al drepturilor minoritatilor, democratia nu e intotdeauna acolo unde este asteptata. Astfel, Romania, Bulgaria, Macedonia, tari sarace din marginea Europei, si-au cooptat sistematic principalele minoritati in guvern, ceea ce a dus la diminuarea unor importante tensiuni.

Grecia, in schimb, sau Belgia, nici nu recunosc existenta minoritatilor. Belgia si Grecia nu au semnat Carta Europeana a Limbilor Regionale si minoritare a Consiliului Europei. Aceasta carta garanteaza un prag minim dincolo de care minoritatile statelor care au ratificat documentul au dreptul sa isi foloseasca limba nu numai in public, dar chiar si in administratie si invatamant.

Lucru care poate parea surprinzator, doar 15 state din cele 27 ale Uniunii Europene au ratificat Carta. Unele, precum tarile baltice sau Belgia nici macar nu au semnat-o, iar recent Consiliul Europei chiar a anchetat in Belgia, tara care adaposteste principalele institutii europene, dar in care minoritatea francofona din Flandra intampina probleme juridice si administrative in folosirea limbii franceze.

Vecinii Moldovei, atat Ucraina, cit si Romania au ratificat carta. Romania este tara care teoretic protejeaza cel mai mare numar de limbi. Ratificarea Cartei nu inseamna insa ca in mod automat tara respectiva este gata sa ii aplice prevederile. Nu exista modalitate de constrangere in caz de nerespectare a Cartei.

Astfel, Slovacia a interzis prin lege folosirea limbii maghiare in administratie. Aceeasi lege cere ca limba slovaca sa fie folosita in prioritate in toate spatiile publice. Cei care nu respecta legea pot primi o amenda de pana la 5.000 de euro. Legea slovaca a dus la tensiuni diplomatice intre Ungaria vecina si Slovacia.

Franta a semnat carta dar nu a ratificat-o. In afara de Belgia, 7 alte tari membre ale Uniunii Europene au refuzat sa semneze Carta. Este vorba de Irlanda, Portugalia, Bulgaria, tarile baltice si Grecia, Grecia fiind un caz aparte, in masura in care nici macar nu recunoaste existenta minoritatilor nationale.

------------------------------------

If there are images in this attachment, they will not be displayed. Download the original attachment

Republica Moldova nu a ratificat Carta europeană a limbilor minoritare şi regionale şi probabil nici nu intenţionează.

Unul din efectele cele mai importante ale aplicării cartei ar fi reducerea privilegiilor limbii ruse în raport cu ucraineana, găgăuza sau bulgara, de exemplu, şi, chiar dacă nu au recunoscut-o niciodată, comuniştii nu au ratificat în opt ani de guvernare documentul, se pare tocmai din acest motiv. Dacă nu au reuşit s-o transforme în a doua limbă de stat, comuniştii au preferat să-i păstreze rusei statutul de „limbă de comunicare interetnică” fixat în legislaţia naţională în 1989 şi 1994, statut care a permis acesteia să înlocuiască bunăoară găgăuza în învăţământul şi administraţia din autonomia sudică găgăuză şi care s-ar pierde în lumina cartei europene.

Ce le împiedică însă pe actualele autorităţi să ratifice carta după trei ani de guvernare?

Iată o explicaţie oferită Europei Libere de deputata Ana Guţu, membră a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE):

„Foarte multă lume se teme într-un fel de ratificarea cartei pentru că se teme că va fi pusă în pericol limba română. Nu este adevărat. Eu personal, ca membră a APCE, nu consider că ratificarea cartei ar aduce ceva strâmtorări pentru limba română. Nici chiar la Bălţi, pentru că limba rusă nu este limbă regională sau minoritară şi nu este pe cale de dispariţie.”

Deputata porneşte de la ideea că „minoritară” sau „regională” poate fi considerată doar limba care are nevoie de o anumită umbrelă de protecţie.

Un factor descurajant pentru actualele autorităţi de la Chişinău ar fi şi situaţia din ţara vecină Ucraina, recunoaşte pe de altă parte deputata. Ucraina a ratificat carta, iar acum autorităţile din această ţară spun că vor să o aplice. O lege în acest sens a intrat recent în dezbatere parlamentară şi a provocat furia celor ce cred că autorităţile ucrainene se folosesc de acest pretext pentru a întări statutul limbii ruse. O opinie împărtăşită, de altfel, şi de Ana Guţu:

„Pe mine cel mai mult m-a deranjat că ei au separat româna de moldovenească. Ceea ce au făcut ei este o manipulare, fiindcă actualmente în Ucraina locuiesc 100 de mii de români şi alte 200 de mii care se autodefinesc ca moldoveni. Şi dacă această minoritate toată s-ar defini în lege ca minoritate românofonă, ea ar deveni cea mai mare minoritate şi ar avea dreptul să-şi revendice libertăţi suplimentare. De asta s-a făcut separaţia. Este un truc geopolitic ceea ce au făcut colegii noştri.”

Instituţia responsabilă la nivelul guvernului de iniţierea procedurilor de ratificare a documentului este Ministerul de Externe. Deocamdată, instituţia nu a trecut acest subiect pe lista de priorităţi.
XS
SM
MD
LG