În România noile norme europene de disciplină fiscală ar putea deveni norme constituționale dacă o propunere a președintelui Traian Băsescu este sprijinită de Parlament. Între timp, proaspătul premier de stânga de la București, în căutare de noi surse de venituri, a provocat o dispută în sânul coaliției majoritare cu propunerea de a introduce o taxă nouă pentru bugetarii cu venituri mari. Relatează Sabina Fati:
Cele doua forte politice aflate la putere in Romania, socialistii si liberalii au zilele acestea prima disputa publica privind taxa de solidaritate pe care premierul socialist, Victor Ponta ar vrea sa o colecteze din salariile mari ale celor care lucreaza in companiile de stat sau in institutiile bugetare.
Este vorba despre cei care cistiga lunar mai mult de 4500 de lei, adica in jur de 1000 de euro. Guvernul de la Bucuresti analizeaza impozitarea suplimentara, cu inca 16 la suta a sumei din pensiile si salariile care depasesc lunar 4500 de lei, iar acest sistem ar urma sa fie aplicat incepind cu anul viitor.
„Nu este o solutie” a declarat Crin Antonescu liderul liberalilor romani, precizind ca nu va sustine aceasta idee daca nu este convins de argumente serioase. Pe de alta parte sumele economisite vor fi destul de mici daca tinem cont ca in Romania numarul bugetarilor afectati nu depseste 50 de mii, in vreme ce salariatii companiilor nationale ajung in total la 40 de mii. L
iberalii sustin ca suma de referinta a premierului, adica o mie de euro este prea mica pentru a fi luata in considerare ca prag de supraimpozitare, in vreme ce liderii PDL, partid aflat in Opozitie, vorbesc despre riscurile care decurg din modificarea fiscalitatii.
Dincolo de aceste observatii, expertii romanii mai ridica doua probleme: (i)prima dintre ele tine de faptul ca bugetarii bine remunerati au functii importante, fiind vorba de exemplu, despre cei aflati in zona decizionala a fiscului, a vămii, a politiei, domenii in care mita ar putea completa un salariu taiat de asa numita taxa de solidaritate, conceputa de premierul socialist Victor Ponta. (ii) a doua problema tine de logica maririlor lefurilor bugetarilor, care opereaza intr-o prima etapa cu 8 la suta din luna iunie, iar din decembrie mai este prevazuta inca o crestere tot de 8 la suta.
Aceste mariri devin lipsite de sens, daca pentru unii ar urma noi taieri, „din solidaritate” imediat dupa Anul Nou. Exista economisti care sustin ca daca ar fi vrut sa-i favorizeze pe bugetarii cu salarii mai mici, guvernul Ponta ar fi putut sa le creasca acestora salariile cu o suma fixa in loc sa le dea tuturor 8 la suta. Marirea cu opt procente adauga 90 de euro, celor cu salarii de o mie de euro si 20 de euro celor care au salarii de 200 de euro.
Asadar aceasta taxa de solidaritate propusa de premierul socialist al Romaniei ii va frustra pe cei cu salarii mari, fara ca in schimb sa-I multumeasca pe cei cu lefuri mici. In plus initiativa ar putea fi declarata si neconstitutionala, daca ar ajunge lege, fiindca potrivit Constitutiei Romaniei toti cetatenii sint egali in fata legii, iar guvernul nu va putea impozita doar salariile din mediul bugetar care depasesc o mie de euro, ci ar trebui sa extinda masura si la cei din mediul privat daca vrea ca ideea sa fie in concordanta cu legea fundamentala.
