Linkuri accesibilitate

Elevii vor studia în limba de stat şi alte discipline decît Limba română.


Guvernul are de gând să introducă în şcolile cu predare în alte limbi decât româna obiecte de studiu în limba de stat, pentru a-i ajuta pe elevi să o însuşească mai bine. Metoda a fost testată deja în zece şcoli – iar rezultatele au fost discutate săptămâna trecută, când a avut loc la Chişinău şi un curs de instruire cu profesorii, în prezenţa unor invitaţi din Letonia şi Georgia. Detalii, în relatarea stagiarului Europei Libere, Marian Cepoi, student la Şcoala de studii avansate în jurnalism din Chişinău.

Elevii alolingvi vor studia în limba română geografia, ştiinţele naturii, dar vor avea şi ore de educație civică, educaţia tehnologică sau educaţia fizică. Potrivit şefului adjunct al Direcţiei învăţămînt preuniversitar, Ala Nichitcenco, ministerul se declară mulţumit de rezultatele de până acum ale proiectului pilot, dovadă fiind faptul că practica urmează a fi extinsă treptat în toate instituţiile de învăţământ alolingve din Republica Moldova.

Ala Nichitcenco: „Avem deja solicitări din partea altor instituţii de învăţământ preuniversitar alolingve ca să participe la proiect. Cred că timp de un an vom mări numărul instituţiilor până la 30, vom monitoriza şi apoi vom face unele recomandări pentru ajustarea programului de învăţământ.”

Am întrebat-o pe şefa de studii de la liceul rus din oraşul Drochia, Rodica Neaga, instituţie care urmează să preia experienţa de predare complexă a limbii române, dacă instituţia are suficiente resurse şi motivaţii:

„Cred că elevii vor face faţă, se vor descurca. În afară de arta plastică şi munca s-ar putea un obiect ca ştiinţa, istoria, poate şi geografia, s-ar putea chiar şi matematica. Profesorii ruşi vorbesc destul de bine româna.”

Marina Balva, este profesoară de limba română la Liceul Teoretic Guboglo, din Ceadâr Lunga unde în acest an s-a predat ştiinţele naturii în limba română. Ea spune că prin intermediul altor obiecte elevii îşi îmbogăţesc vizibil vocabularul.

Marina Balva: „Sunt din Găgăuzia si acolo în genere lipseşte mediul, ideea experimentului este foarte binevenită, pentru că lexicul întâlnit în cadrul disciplinei ştiinţele nu este folosit de elevi la disciplina limba şi literatura română.”

Directorul Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni, Lucia Cucu, spune că iniţiativa ministerului are sorţi de izbândă. Ea mai adaugă că sunt multe metode de a-i învăţa pe alolingvi limba română, dar ele nu sunt promovate suficient.

Lucia Cucu: „De la 1 septembrie un curs de limba română de cinci ori pe săptămână a câte 4 ore pe zi. In a doua lună a fost introdusă o disciplină în care se vorbea parţial în română, parţial în rusă. În semestrul doi s-a început studierea disciplinelor 50% în română, 50% în rusă. După doi ani de studii aceşti studenţi cunoşteau perfect un limbaj profesional.”

L-am întrebat pe unul din instructorii la seminar, Ligita Grigule, din Letonia, consultant al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, care este atitudinea statului leton faţă de alolingvi şi ce politici elaborează pentru a-i stimula să înveţe limba de stat.

Ligita Grigule: „Începând cu clasa întâi câteva obiecte se predau în două limbi, adică profesorul în timpul lecţiei schimbă limba de predare. La gimnaziu şi liceu 60 la sută - în limba letonă şi 40 - în limba maternă, preponderent rusa. Iar la universitate studiile sunt doar în limba de stat. În Letonia, vara s-a adoptat legea, iar toamna toţi profesorii trebuia să o aplice şi asta a trezit nemulţumiri. Acum probabil Republica Moldova învaţă din greşelile altora şi face acest lucru treptat, ceea ce-mi pare foarte reuşit.”

Actualmente, în Republica Moldova sunt în derulare cinci proiecte de instruire a profesorilor şi elevilor alolingvi finanţate de OSCE şi Consiliul Europei.
XS
SM
MD
LG