Linkuri accesibilitate

Omul corect ar putea să fie nedumerit că e băgat în aceeaşi oală cu rău-platnicii.


Mărturisesc că m-au pus pe gînduri recentele declaraţii ale directorului societăţii Apă-Canal, Constantin Becciev. Că Apă-Canal luptă cu rău-platnicii e foarte OK. Însă ideea cu răspunderea colectivă a tuturor locatarilor blocului cu datorii mi se pare niţel îndoielnică. Domnul Becciev zice că „toţi locatarii unui bloc poartă răspundere colectivă pentru tot ce se întîmplă cu blocul, nu numai cu serviciile Apă-Canal, ci şi cu reparaţia şi cu teritoriul adiacent”. Ideea asta e pe post de justificare pentru cazul cînd în blocul cu datorii, căruia nu i se mai livrează apă, au de suferit oamenii corecţi, cu facturile plătite.

Să presupunem că Apă-Canal pur şi simplu nu mai are o altă metodă de a-i influenţa pe rău-platnici, să admitem că Apă-Canal are tot dreptul să dea vina pe asociaţiile de locatari, să admitem că ea acţionează corect din punctul ei de vedere. Cu toate acestea, mă tem că debranşările astea cu invocarea responsabilităţii colective pot fi extrem de dăunătoare.

Iar acum haideţi să ne imaginăm, stimaţi ascultători, un om corect şi responsabil care, în ciuda dificultăţilor cotidiene, îşi plăteşte mereu facturile. Un om corect care rămîne din cînd în cînd fără apă pentru că vecinii lui sînt iresponsabili. Să ne imaginăm în continuare că omul acela are nişte vecini cu care nu discută niciodată, nişte vecini care fumează pe scară, care trîntesc uşile în dricul nopţii, care îşi fac anexe şi îşi croiesc apartamentele după bunul lor plac, vecini pe care îi doare-n cot de toate celea. Şi, iată, auzind discursul directorului Apă-Canal despre răspunderea colectivă, el îşi ia inima în dinţi şi se duce la toţi aceşti vecini pentru a pune ţara la cale şi a nu mai admite acumularea datoriilor. Iar vecinii ba îi trîntesc uşa-n nas, ba se uită la el ca la un extraterestru, ba chiar îl înjură ca la uşa cortului. Eu zic că e un scenariu foarte real în lumea în care trăim din 1991 încoace. Şi eforturile omului corect de a face responsabilitatea în bloc colectivă dau chix. Iar blocul apoi e debranşat încă o dată, şi poate încă o dată...

Şi în acest punct imaginaţia scriitoricească îmi şopteşte că omul corect poate să se supere foarte tare. Şi nu numai pe vecinii lui iresponsabili. Ci şi pe foarte onesta societate Apă-Canal. Iar logica omului corect va fi la fel de simplă ca şi a furnizorului de apă. El ar putea să fie nedumerit că e băgat în aceeaşi oală cu rău-platnicii. Mai mult, ar putea să i se strecoare în suflet gîndul că în societatea noastră corectitudinea e un balon de săpun, că ea nu te ajută cu nimic. Iar ăsta deja e un gînd într-atît de răspîndit aici, încît nu ştiu dacă ar mai trebui să-l alimentăm cu orice ocazie.

Repet, înţeleg societatea Apă-Canal, şi argumentele ei mi se par demne de luat în seamă, dar mă tem sincer de starea de spirit a omului corect, penalizat laolaltă cu vecinul lui iresponsabili.
XS
SM
MD
LG