Linkuri accesibilitate

Marfarele şi-au reluat drumul prin Transnistria


Marfarul a pornit din staţia Râbniţa. Foto: pan.md

Marfarul a pornit din staţia Râbniţa. Foto: pan.md

O altă temă a ediţiei - Chişinăul cere Bruxellesului să accepte plenar Tiraspolul la negocierile pentru liberalizarea comerţului cu UE.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Trenurile marfare şi-au reluat circulaţia prin regiunea transnistreană, după şase ani. Însă au fost eliminate oare toate barierele? Discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei, economistul Iurie Gotişan.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk au asistat la Râbnița la plecarea primului tren de marfă din ultimii șase ani prin regiunea transnistreană. Primul tren a plecat pe 26 aprilie spre Odesa încărcat cu producţie de la Uzina Metalurgică. Premierul Filat a spus că reluarea circulaţiei trenurilor marfare este importantă, dar şi mai important este dezvoltarea „atât a economiei Moldovei, cât și a Transnistriei” şi „deschiderea spre pieţe şi tarife accesibile”. În ajunul reluării circulaţiei trenurilor, Guvernul de la Chişinău a decis simplificarea operaţiunilor de import-export a agenţilor economici din stânga Nistrului. Transnistrenii au oprit circulația marfarelor moldovenești pe teritoriul lor în 2006, după ce Chişinăul le-a impus noi reguli vamale, calificate atunci de Tiraspol drept „blocadă economică”.

La Râbniţa, Evgheni Şevciuk şi Vlad Filat au declarat că în curând îşi vor găsi rezolvarea şi alte probleme de pe agenda comună. Şevciuk a spus că este vorba despre reluarea circulaţiei pe podul de peste Nistru de la Gura Bâcului, reconstruit pe bani europeni, dar blocat în ultimii 20 de ani. Totodată, vara aceasta, 100 de copii din regiunea transnistreană se vor odihni în tabere de vară din Republica Moldova, iar 100 de copii din Moldova se vor odihni în tabere de pe malul stâng al Nistrului. La rândul său, Vlad Filat a precizat că celelalte două înţelegeri vizează restabilirea legăturii telefonice fixe şi mobile, şi conlucrarea între instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii.

Reluarea circulaţiei marfarelor prin Transnistria a fost salutată de ambasada Statelor Unite şi Misiunea OSCE la Chişinău. Într-un comunicat al ambasadei americane e salutat şi compromisul la care s-a ajuns la negocierile recente de la Viena, în format 5+2, şi anume ca toate părţile să aibă statut de egalitate la masa tratativelor. Acest principiu nu se răsfrânge şi asupra problemei statutului juridic al Transnistriei. Rezultatele negocierilor de la Viena au fost înalt apreciate şi de liderii de la Tiraspol. Şeful administraţiei, Evgheni Şevciuk a spus că de acum încolo se va acorda mai multă atenţie rezolvării problemelor economice şi sociale, aşa cum prevede şi agenda negocierilor convenită în documentul de la Viena.

O delegaţie a Uniunii Europene a discutat la Tiraspol despre sprijinul pe care Bruxellesul ar putea să-l ofere în realizarea proiectelor economice şi umanitare. Tiraspolul trebuie să decidă care sunt priorităţile sale şi ce proiecte va selecta din cele aproape 50 pe care Uniunea Europeană este dispusă să le finanţeze în următorii trei ani. Un reprezentant al administraţiei transnistrene, citat de agenţiile locale de ştiri, a spus că este pentru prima dată când Uniunea Europeană ar putea realiza proiecte de o asemenea anvergură în regiune. Direcţiile de cooperare vizează sfera socială, ocrotirea sănătăţii, infrastructura drumurilor, mediul de afaceri şi ecologia râului Nistru. Vizita delegaţiei europene a fost una de documentare şi în funcţie de solicitări va fi stabilită şi suma finanţării pentru anul 2013 din bugetul Uniunii Europene, a spus şeful delegaţiei Pierre Dibman. Emisarii de la Bruxelles au dorit să afle şi cum sunt apreciate la Tiraspol măsurile actuale de restabilire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi ce alte acţiuni ar fi utile pentru ambele părţi în domenii ca dezvoltarea mediului de afaceri, comerţ, sectorul social şi societatea civilă. Amintim că 15 la sută din întreaga asistenţă financiară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova este rezervată regiunii transnistrene.

La Tiraspol, în cimitirul evreiesc au fost vandalizate câteva morminte. Potrivit Olvia-press, pe lespezile de mormânt, cu vopsea neagră au fost inscripţionate simboluri naziste. Miliţia de la Tiraspol spune că încearcă să identifice răufăcătorii, care riscă, potrivit legislaţiei transnistrene, pedeapsă sub forma unei amenzi sau muncă de corecţie.

Noul ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a sosit la Chişinău. El urmează să prezinte scrisorile de acreditare preşedintelui Nicolae Timofti la începutul lunii mai. Farit Muhametşin, care l-a înlocuit în această funcţie pe Valeri Kuzmin, a condus din 2008 Agenţia federală a Rusiei pentru relaţiile cu CSI şi cu diaspora, iar anterior a fost ambasador al Rusiei în Uzbekistan. Farit Muhametşin este doctor în ştiinţe politice şi cunoaşte limbile engleză, turcă şi persană.

***

Europa Liberă: aşadar, după o pauză de şase ani, trenurile marfare au început din nou să circule prin regiunea transnistreană. Astfel, mărfurile transportate cu trenul vor face un drum mai scurt cu aproape 500 de km, pentru că nu vor trebui să ocolească regiunea prin nordul sau prin sudul Moldovei, prin vama moldovenească de la hotarul cu Ucraina. La ceremonia oficială de la Râbniţa, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a vorbit despre importanţa excepţională pe care îl are acest eveniment. Întâi de toate, a spus Şevciuk, pentru că va uşura viaţa agenţilor economici din Transnistria. În al doilea rând, va avea de câştigat şi bugetul regiunii transnistrene. În câştig vor fi, în opinia sa, şi agenţii economici din Republica Moldova. „Este o decizie reciproc avantajoasă, - a spus Şevciuk, - şi este o decizie îndreptată spre binele oamenilor”. Cine va avea de câştigat de pe urma reluării circulaţiei marfarelor? este întrebarea adresată de Vasile Botnaru economistului de la Chişinău, Iurie Gotişan:

Iurie Gotişan

Iurie Gotişan

Iurie Gotişan: „Sigur că reluarea circulaţiei feroviare dintre Chişinău şi Tiraspol este privită cu ochi buni de toate părţile implicate în soluţionarea diferendului transnistrean, însă eu cred că realizarea în practică a declaraţiilor la nivel politic ar putea întimpina mai multe dificultăţi”.

Europa Liberă: Cum ar fi?

Iurie Gotişan: „În primul rînd trebuie să constatăm că întreprinderea Căile Ferate ale Transnistriei a fost fondată în august 2004, perioadă în care autorităţile de atunci ale aşa-zisei republici moldoveneşti nistrene au declarat că bunurile întreprinderii de stat „Căile Ferate ale Moldovei” (CFM) aflate pe teritoriul regiunii reprezintă proprietatea sa. Unele date arată că valoarea totală a activelor acesteia este evaluată in jur de 700 milioane lei sau chiar mai mult. E vorba de gări, un depou, 100 km de drum feroviar, 20 de locomotive, circa 200 de vagoane, zeci de tone de şine s.a.m.d. ”.

Europa Liberă: De fapt, Căile ferate transnistrene au procedat exact aşa cum s-au separat alte branşe: telefonia, finanţele, băncile etc., etc.

Iurie Gotişan: „De fapt, oficialii transnistreni de atunci au explicat că acele acţiuni au constituit o „reacţie adecvată la blocada economică din partea Chişinăului”. Tot ei declaraseră din cîte-mi amintesc că în jur de 70% din veniturile CFM de atunci le asigură porţiunea de cale ferată care trece prin regiunea transnistreană, dar veniturile celor şase filiale transnistrene în acelaşi timp sunt transferate în Moldova. Ca răspuns la acţiunile celor de la Tiraspol, în martie 2006, Republica Moldova a sistat circulaţia feroviară a mărfurilor pe porţiunea transnistreană cu o lungime ceva mai mare de 40 km din cauza că Chişinăul de jure şi de facto nu putea asigura controlul în regiune. Drept urmare, pînă în octombrie 2010 pe teritoriul regiunii circula doar un singur tren de pasageri pe traseul Moscova-Chişinău-Moscova şi trenurile marfare de tranzit care aparţineau Rusiei şi Ucrainei. Iar exportul mărfurilor transnistrene pe calea feroviară se realiza numai prin Moldova, ocolind această regiune.

Europa Liberă: Adică, cu o buclă suplimentară prin Nord. Acum, după reluarea circulaţiei trenurilor pe scurtătură, cine va avea de cîştigat?

Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk

Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk

Iurie Gotişan: „Marii cîştigători evident că vor fi agenţii economici care-şi desfăşoară activitatea în partea stîngă a Nistrului, în particular cei care realizează operaţiuni de export-import şi asta ţinînd cont de faptul că ponderea comerţului extern în PIB al Transnistriei este de cca 80%, iar cea mai mare parte a veniturilor în bugetul local este formată anume din mijloacele obţinute ca urmare a acestor relaţii. Mai ales că transportul feroviar este catalogat ca fiind cel mai ieftin.

Mai puţine avantaje văd pentru Chişinău în cazul dat, din simplu motiv că deja de mai bine de şase ani, din cîte se ştie, marfarele care au direcţia Rusia, Ucraina sau alte state ale CSI circulă prin nodurile de cale ferată Ocniţa (Nord) şi Cahul-Giurgiuleşti (Sud). Sigur că acei agenţi economici care exportau prin Transnistria pe cale ferată pînă în 2006 şi au fost redirecţionaţi au avut nişte cheltuieli aferente pentru distanţa parcursă în plus, însă în mare parte acestea au intrat în preţul final al producţiei exportate şi care mai mult sau mai puţin au fost recuperate. Iar dacă să urmăm logica situaţiei existente, cursele interne prin Moldova la drept vorbind nu prea au nevoie de porţiunea transnistreană: segmentul feroviar Revaca – Căinari, construit în 2006, scurtează cu 100 km drumul din nordul pînă-n sudul ţării, în comparaţie cu traseul similar prin nodul feroviar Tighina şi mai departe spre Cuciurgan.

***

Până în septembrie 2013, Republica Moldova ar vrea să încheie negocierile cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea comerţului. Inaugurând o conferinţă axată pe pregătirea economiei moldoveneşti în perspectiva unui comerţ liber cu Uniunea Europeană, premierul Vlad Filat a declarat că important este acum să fie negociate condiţii care să avantajeze businessul local, inclusiv pe cel transnistrean. Chişinăul a cerut Bruxellesului să accepte participarea plenară a Tiraspolului la negocieri, şi nu doar cu un singur observator. O cerere pe care premierul Filat i-a adresat-o direct de la tribună şefului Delegaţiei permanente a Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel. Cu mai multe detalii, Liliana Barbăroşie:

Vlad Filat şi Dirck Schuebel

Vlad Filat şi Dirck Schuebel

Şeful executivului moldovean a pledat univoc pentru invitarea administraţiei de la Tiraspol la negocierile cu UE şi i-a adresat reprezentanţei diplomatice a Comisiei Europene îndemnul să ţină cont de actuala şi viitoarea stare economică a regiunii estice, atunci când îşi face planuri în privinţa Moldovei.

Idea nu este sonorizata în premieră absolută. Recent, liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, după o suită de întrevederi cu premierul Filat spunea că Transnistria şi-a trimis experţi în calitate de observatori la aceste negocieri. „Avem interese concrete şi pe pieţele de desfacere europene, iar statul le va proteja”, a explicat Şevciuk.

Dar cât de mare este interesul economic al Tiraspolul pentru UE, din moment ce zona euro-asiatică ar părea una mult mai atractivă pentru business-ul transnistrean? Veaceslav Drîglov, preşedintele unei asociaţii transnistrene de atragere a investiţiilor, spune că mare:

„Chiar dacă Transnistria se uită mai mult spre Uniunea Euro-Asiatică, eu cred că trebuie să ne orientăm şi spre Zona Economică Liberă cu UE. Vrem, nu vrem, Ucraina va adera în curând la această zonă, Republica Moldova – de asemenea. Aşa că trebuie să ne pregătim de aceste noi condiţii de piaţă. Întreprinderile noastre mari, cum ar fi cele din industria metalurgică, industria textilă sau a alcoolului sunt foarte interesante de comerţul cu UE. Şi dacă nu mă înşel, schimburile comerciale cu UE deja depăşesc volumul celor cu CSI.”

Dar iată ce spune Serghei Afanasenko, directorul unei întreprinderi transnistrene cu afaceri în agricultură care a participat la reuniunea de astăzi de la Chişinău:

„În acest an sădim cu suportul partenerilor noştri italieni livezi de mere. Sperăm să obţinem calitate europeană şi să fim competitivi în raport cu producătorii europeni.”

Deocamdată nu există reacţii oficiale din partea UE la propunerea de a accepta participarea transnistrenilor la negocierea acordurilor de liber schimb.

Vorbind la conferinţă, ambasadorul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a evitat subiectul, precizând doar că deocamdată Republica Moldova nu profită din plin de preferinţele comerciale pe care le are cu UE.

O nouă rundă de tratative moldo-europene pe marginea Acordului de liber schimb este programată pentru această vară şi ele se vor concentra în primul rând pe negocierea unor domenii care să-şi păstreze taxele la import şi după aderarea la zona de comerţ liber. Ar fi vorba, aşa cum a afirmat viceministrul economiei şi comerţului Octavin Calmîc despre anumite genuri de transport, telecomunicaţii, sistemul bancar, anumite ramuri agricole - domenii pe care Republica Moldova ar vrea să le protejeze o vreme de importurile europene şi să le dea răgaz producătorilor să se adapteze noilor condiţii de piaţă.

***

Europa Liberă: Cum aţi aflat la ştiri, Chişinăul şi Tiraspolul au convenit să-şi extindă cooperarea în domeniul ocrotirii sănătăţii. Cum ar trebui să arate aceasta în practică? i-am întrebat pe mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene.

La Tiraspol

La Tiraspol

– Был у меня перелом руки, и я очень сильно с этим переломом, долгое время держался и просто-напросто бегал, они гоняли-гоняли от одного к другому, понимаете? Вот такая ситуация получилась. И я бы сказал, что у нас медицина не очень по сравнению с Кишиневом, я думаю, что в Молдове лучше.

– Я думаю, во-первых, все обследования основные ведутся там, в центрах медицинских в Кишиневе, если что-то – нам надо ехать. Это довольно сложно. Тем более, я в Молдове жила до какого-то времени, у меня был полис. И, в общем, это значительно помогает, конечно. И лекарства, особенно пожилым людям - дешевле, есть и бесплатно. Здесь этого, конечно, нет. Но хотелось бы, что было.

– У нас все упирается в деньги. Если ты больше дашь денег, вот так вот будут смотреть за тобой. А без денег ты в очередь становишься. Просто в очередь часа два-три ждешь, потом у них обеды… А вот, например, он приехал в лечгородок, чтобы ему забинтовали руку. Он ждал, пока срочные люди, которых привозят, их вначале будут обследовать – и не по очереди; и он ждал часа три, пока ему забинтуют руку.

– В Кишиневе медпарк, где все оборудование, квалифицированные врачи, а у нас по сравнению с ними нет такого оборудования. Безусловно, все снабжение в Кишиневе самое лучшее. Если нам будет поступать такое оборудование, и у нас будет легче больным.

– Свое надо развивать. Речь идет о тех специалистах, которые занимают соответствующие должности в исполнительных органах власти. Я был в государственных структурах, работал, эта работа неблагодарная, за такую зарплату, которую платят в государственных структурах, навряд ли какой-то специалист удержится там надолго.

– Я думаю, что квалифицированные кадры, оборудование… Все-таки в Кишиневе получше кадры, чем у нас. Там Центр диагностики… Вот чтобы у нас построили Центр диагностики, и этот лечгородок, можно было бы его вообще обновить, туда бы завезли технику вот эту всю медицинскую…

– Чего не хватает? Наверное, квалифицированных кадров медицинских. А чтобы в Молдову поехать запросто так – ну, всетаки мы раздельное государство, уже выросло поколение. Честно говоря, не верится, мы живем уже не при коммунизме, а при капитализме.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG