Linkuri accesibilitate

Tudor Colac: „Credinţa uneşte oamenii de diferite naţionalităţi, de diferite confesiuni şi asta cred că este cel mai important.”


În Vinerea Mare dinaintea Paștelui Ortodox, Alla Ceapai a discutat la Chișinău cu etnologul Tudor Colac de la Academia de Științe despre suprapunerea tradițiilor de Paște ale slavilor și românilor ortodocși.

Europa Liberă: Există numeroase obiceiuri pe care le practică vecinii Republicii Moldova, mă refer aici la români, ruşi, ucraineni, de Sfintele Sărbători de Paşte, ele diferă de cele ale ortodocşilor din Moldova?

Tudor Colac:
„Credinţa uneşte oamenii de diferite naţionalităţi, de diferite confesiuni şi asta cred că este cel mai important. În ce priveşte tradiţiile şi oul pictat, şi masa cu mâncărurile tradiţionale de Paşte, cozonacul, pasca, mielul, slujba liturgică ele nu se deosebesc prea mult la vecini. Slavii, mai ales cei care convieţuiesc în spaţiul nostru, au împrumutat din tezaurul românesc obiceiurile pe care le-au cunoscut. Presupun că au venit şi cu ceva inedit, cu ceva a lor. Mă rog, se sfințește pasca şi la ucraineni este credinţa că sfinţitul pascăi e pentru ca să fii sănătos şi mândru ca grâul. Se sfinţeşte în coşuleţul din noaptea Învierii tămâia. La fel şi ucrainenii cred că cu această tămâie se afumă cei care sunt speriaţi. Se crede că fumul de tămâie alungă spiritele rele. Se sfinţeşte de asemenea sarea, busuiocul şi la ucraineni şi la românii basarabeni sarea se presoară prin casa ca să meargă totul bine în gospodărie. Iar busuiocul fetele îl poartă în sân pentru a fi iubite de flăcăi.”

Europa Liberă: Domnule Colac, de exemplu, se spune că pe masa pascală a ruşilor numărul bucatelor trebuie să coincidă cu numărul zilelor postului mare. Cunoaşteţi cumva dacă există anumite bucate tradiţionale servite de paşte de vecinii moldovenilor, care nu se regăsesc pe mesele noastre pascale?

Tudor Colac: „La românii basarabeni sunt diferite credinţe, în special că la Paşte pe masă trebuie să fie numaidecât pasăre. La ucraineni am întâlnit acelaşi obicei dar materializat numaidecât în carne de porc, în friptură de porc, în răcitură de porc. Nu ştiu pe cât asta este de specific. De regulă se gustă din pască şi la ucraineni, şi la ruşi, şi la românii basarabeni.


Crucea de pe pască este un element indispensabil, obligatoriu. La slavi se credea şi se mai crede că masa de Paşte nu trebuie strânsă trei zile şi oricine ar veni să poată fi servit şi astfel va avea bucate tot anul. Şi iată că acest obicei venit de la slavi s-a înrădăcinat şi în viaţa pascală a creştinilor basarabeni. De pildă în nordul Basarabiei în fostul judeţ Hotin am găsit această tradiţie când bărbatul casei, capul familiei îşi făcea cruce, spunea „Hristos a înviat”, el avea primul voie să ciocnească cu soţia, el curăţa oul şi îl tăia în atâtea felii câte persoane erau la masă. Acelaşi lucru l-am întâlnit la ucraineni, care cred că acest fel de repartizare a oului sfinţit contribuie la solidarizare, la înfrăţire.”

Europa Liberă: Vroiam să vă întreb dar tradiţia vopsitului ouălelor e una şi aceeaşi?

Tudor Colac: „Toate au aceeaşi rădăcină, când a venit Sfânta Maria la fiul răstignit şi a pus coşul cu ouă jos, iar sângele care picura din corpul răstignitului a vopsit ouăle în roşu. Şi mult timp ouăle de Paşte erau numai de culoare roşie şi la ucraineni şi la ruşi, şi la românii basarabeni, ulterior ele fiind diferite, ouă încrestate cu ceară, cu desene, bătute cu mărgele.”
XS
SM
MD
LG