Parlamentarii spun că vor cere procuraturii să investigheze o tranzacție internațională dubioasă, care i-ar putea crea probleme chiar ministrului apărării. Este vorba de vânzarea în vara anului trecut a unor materiale militare Armeniei, urmată de reacția furioasă a rivalei ei, Azerbaidjanul. În noiembrie, dupa protestele conducerii de la Baku, guvernul de la Chișinău a anulat contractul, despre care publicul moldovean n-a putut afla mare lucru până acum, când s-a finalizat un raport parlamentar. Liliana Barbăroșie.
Raportul comisiei de anchetă este, de fapt, prima confirmare oficială că armamentul a ajuns în Armenia, ţară care revendică Azerbaidjanului provincia Autonomă Nagorno-Karabah. Comisia nu s-a expus însă asupra implicaţiilor politice ale acestui amănunt, ci s-a limitat doar la examinarea legalităţii tranzacţiei. Prima şi cea mai gravă abatere constatată ar fi că Ministerul Apărării nu a căutat mai mulţi cumpărători, pe care să-i selecteze în bază de concurs. În plus l-a acceptat pe acest singur potenţial cumpărător cu de la sine putere fără încuviinţarea guvernului pentru negocieri:
Secretarul comisiei, Iurie Bolboceanu:
„Au fost încălcate prevederile regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, a armamentului şi altor mijloace tehnice militare de care dispun Forţele Armate, în acelaşi timp în lipsa unei hotărâri a guvernului privind comercializarea unor active prin tratative directe. Comisia propune remiterea materialelor Procuraturii Generale pentru stabilirea sancţiunilor.”
Fără a da verdicte, comisia a declarat totuşi suspecte raţionamentele din care a fost ales un anume intermediar pentru această tranzacţie, în detrimentul altuia aparent cu acte mai în regulă şi faptul că beneficiarul ar fi utilizat semnături diferite pe pachetul de documente aferente tranzacţiei.
Printre nume de demnitari vizate în raport figurează în primul rând cel al Ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, al vice-premierului Valeriu Lazăr, preşedinte al comisiei guvernamentale ce urma să monitorizeze afacerea, un vice-director SIS şi un vice-ministru de externe care, la fel, ar fi trebuit să se sesizeze în legătură cu această tranzacţie. Deputaţilor, însă, le-a trezit nedumerirea un alt detaliu legat de vânzarea de armament.
Neafiliatul Mihai Godea:
„Comisia care a avizat tranzacţia este o comisie guvernamentală, iar în fruntea guvernului este premierul. Întrebarea mea este: ce se întâmplă în această ţară dacă premierul şi comandantul suprem al forţelor armate află post factum despre o astfel de afacere?”
Socialistul Igor Dodon nu crede însă că armamentul putea fi vândut fără ştirea primelor persoane în stat:
„Eu am fost preşedintele acestei comisii pe parcursul anilor 2008-2009. Prim-ministrul tot timpul era la curent, şi conducerea ţării, despre deciziile comisiei. Şi atunci îmi pun întrebarea ce fel de conducere care află post-factum despre asta.”
Iată însă o declaraţie sonorizată de la microfonul Parlamentului de democratul Dumitru Diacov:
„În raport nu se spune nimic despre aspectul politic. Pentru că eu am revenit nu demult din Azerbaidjan şi acolo oamenii ţin minte această tranzacţie a noastră. Am fost chiar întrebat cum ne-am fi simţit noi dacă ei vindeau armament Transnistriei. Iată aceasta este cel mai păcat – că avem atâtea demnitari şi nici unul nu s-a gândit la acest lucru.”
Atât premierul Vlad Filat, cât şi Marian Lupu, care la momentul tranzacţiei în calitatea sa de preşedinte interimar era şi comandant suprem al forţelor armate, afirmă că au aflat despre vânzarea armamentului către Armenia după înstrăinarea acestuia. O ştire din presa străină anunţa chiar că Vlad Filat şi-ar fi cerut scuze de la premierul azer pentru această scăpare, în cadrul unei întrevederi pe care o avusese toamna trecută, fără să fi urmat însă vreo confirmare oficială a acestui gest din partea cabinetului de miniştri de la Chişinău.
