Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție în care cere guvernului Olandei să nu mai închidă ochii la excesele politicienilor de extremă-dreapta și să investigheze dacă un site pe internet incită sau nu la ură împotriva străinilor.
Pagina de internet incriminată funcționează de mai bine de o lună, se numește: „Raportați europenii centrali și de răsărit” și a fost fondată de PVV, Partidul Libertății. El susține că în Olanda trăiesc prea mulți străini și că est-europenii, mai ales, sunt de vină pentru creșterea criminalității, dar și a șomajului în rândul localnicilor.
Băștinașii sunt invitați să informeze site-ul despre asemenea presupuse nereguli. BBC spune că până acum site-ul a publicat peste 40.000 de plângeri, marea majoritatea anonime. Printre delictele raportate se numără și faptul că un muncitor străin sau altul a fost văzut în stare de ebrietate sau a parcat neregulamentar.
Partidul PVV este condus Geert Wilders. Deși nu face parte din guvern, sprijină în parlament cabinetul premierului Mark Rutte. Iar acesta nu a condamnat deocamdată inițiativa site-ului de raportat străini, spunând că nu este o inițiativă a guvernului, ci a un partid politic.
Ieri în Parlamentul European președintele deputaților socialiști, Hanes Swoboda, a spus că „sfârșitul poveștii este acum în mâinile premierului olandez”, adăugând: „Lipsa lui de reacție este inacceptabilă.”
La Bruxelles și Strasbourg asemenea critici se aud de mai multă vreme, inclusiv din partea Comisiei Europene. Ele sunt însă palide în comparație cu furtuna stârnită de site-ul olandez în noii membri ai Uniunii Europene, dar și din partea angajatorilor olandezi, care contează pe forța de muncă străină.
Luna trecută ambasadorii din zece țări ale UE din care merg mulți muncitori în Olanda au trimis guvernului olandez o scrisoare în care i-au cerut să denunțe site-ul lui Wilders.
O țară înfuriată mai mult decât altele de site a fost Polonia.
Potrivit unui raport guvernamental publicat în noiembrie la Varșovia, 80% din esticii aflați la muncă în Olanda sunt polonezi, iar ei creează cam 0,3% din produsul intern brut al Olandei, adică peste un miliard de euro anual.
Deosebit de supărată este și România, care are astfel o dublă problemă cu guvernul Olandei. Pentru București, chiar mai importantă este cea legată de extinderea spațiului Schengen.
România urma să fie primită în urmă cu un an, împreună cu Bulgaria, dar s-au opus mai mulți membri vechi ai Uniunii. Acum se mai opune doar Olanda. Iar în criticile lor la adresa olandezilor, politicienii români în frunte cu președintele Traian Băsescu nu s-au ferit să spună că premierul Mark Rutte este ostatecul politic al extremiștilor din Partidul olandez al Libertății.
Pagina de internet incriminată funcționează de mai bine de o lună, se numește: „Raportați europenii centrali și de răsărit” și a fost fondată de PVV, Partidul Libertății. El susține că în Olanda trăiesc prea mulți străini și că est-europenii, mai ales, sunt de vină pentru creșterea criminalității, dar și a șomajului în rândul localnicilor.
Băștinașii sunt invitați să informeze site-ul despre asemenea presupuse nereguli. BBC spune că până acum site-ul a publicat peste 40.000 de plângeri, marea majoritatea anonime. Printre delictele raportate se numără și faptul că un muncitor străin sau altul a fost văzut în stare de ebrietate sau a parcat neregulamentar.
Partidul PVV este condus Geert Wilders. Deși nu face parte din guvern, sprijină în parlament cabinetul premierului Mark Rutte. Iar acesta nu a condamnat deocamdată inițiativa site-ului de raportat străini, spunând că nu este o inițiativă a guvernului, ci a un partid politic.
Ieri în Parlamentul European președintele deputaților socialiști, Hanes Swoboda, a spus că „sfârșitul poveștii este acum în mâinile premierului olandez”, adăugând: „Lipsa lui de reacție este inacceptabilă.”
La Bruxelles și Strasbourg asemenea critici se aud de mai multă vreme, inclusiv din partea Comisiei Europene. Ele sunt însă palide în comparație cu furtuna stârnită de site-ul olandez în noii membri ai Uniunii Europene, dar și din partea angajatorilor olandezi, care contează pe forța de muncă străină.
Luna trecută ambasadorii din zece țări ale UE din care merg mulți muncitori în Olanda au trimis guvernului olandez o scrisoare în care i-au cerut să denunțe site-ul lui Wilders.
O țară înfuriată mai mult decât altele de site a fost Polonia.
Potrivit unui raport guvernamental publicat în noiembrie la Varșovia, 80% din esticii aflați la muncă în Olanda sunt polonezi, iar ei creează cam 0,3% din produsul intern brut al Olandei, adică peste un miliard de euro anual.
Deosebit de supărată este și România, care are astfel o dublă problemă cu guvernul Olandei. Pentru București, chiar mai importantă este cea legată de extinderea spațiului Schengen.
România urma să fie primită în urmă cu un an, împreună cu Bulgaria, dar s-au opus mai mulți membri vechi ai Uniunii. Acum se mai opune doar Olanda. Iar în criticile lor la adresa olandezilor, politicienii români în frunte cu președintele Traian Băsescu nu s-au ferit să spună că premierul Mark Rutte este ostatecul politic al extremiștilor din Partidul olandez al Libertății.
