La întrebarea „cum se creează şi cum se înregistrează un partid politic?", primul raspuns elementar este: mai intai trebuie ceva fonduri... bani... Fonduri pentru a plati chiria salilor de reuniune, imprimarea programelor si afiselor, remunerarea diferitilor colaboratori. Cit despre structura de conducere a partidului, primele doua posturi esentiale sint cel de presedinte si cel de contabil. Intr-o faza initiala, un partid politic poate fi compus doar din acestia doi.
----------------------------------
În Republica Moldova, cerinţele impuse de norma legală pentru înregistrarea unei formaţiuni politice fi putut probabil fi considerate indulgente dacă n-ar fi existat numeroase cazuri în care formaţiuni politice în devenire ar fi reclamat îngrădiri menite să le împiedice apariţia. Se întâmpla foarte des până în 2009. Guvernarea comunistă de atunci era frecvent suspectată că inventează impedimente artificiale în calea înregistrării unor partide previzibil oponente şi este suficient aici să ne amintim cazul formaţiunii actualului prim-ministru Vlad Filat. Partidul aflat acum la guvernare în alianţă cu altele două era cât pe ce să nu fie înregistrat pe motivul unei pretinse prezenţe a semnăturilor false în lista de aderenţi obligatorie la momentul înregistrării. Şi acest caz încheia doar o serie de scandaluri centrate pe acuzaţii de abuzuri şi presiuni politice care ar fi fost exercitate de Ministerul Justiţiei în procesul de înregistrare a formaţiunilor politice.
Din 2009 şi până acum, lista formaţiunilor politice înregistrate oficial s-a extins cu 9 partide noi, majoritatea aparent în opoziţia cu guvernarea. Nimic mai convingător că înregistrarea formaţiunilor politice s-a relaxat, crede ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, şi nu pentru că legea s-ar fi liberalizat, aceasta fiind aceiaşi ca şi până la 2009, ci pentru că, opinează ministrul, a dispărut amestecul politic într-o chestiune atât de tehnică cum este înregistrarea:
„Nu există limite la perfecţiune. Întotdeauna este loc pentru mai bine. Dar cel puţin de când sunt eu ministru, niciunui partid nu i s-a refuzat înregistrarea. Aceleaşi prevederi legale care funcţionau până în 2009 sunt valabile şi acum, dar pur şi simplu au dispărut abuzurile,”afirmă Oleg Efrim.
Dar pentru a fi înregistrate, partidele trebuie să prezinte o listă cu 4 mii de aderenţi, provenind din cel puţin jumătate de raioane. Unii consideră exagerată şi această cifră, şi restricţia teritorială ce l-a împiedicat, bunăoară, vreme îndelungată başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, să-şi facă partid. Nu ar trebui regândite aceste condiţii, l-am întrebat pe ministrul justiţiei:
„Noi vorbim totuşi de partid politic, o categorie aparte de persoană juridică care îşi propune drept scop să lupte pentru a deţine puterea. Dacă acesta nu poate aduna în jurul ideii sale 4 mii de persoane, ce viitor poate avea un astfel de partid?
Cu Partidul regiunilor, pot să vă spun că legea interzice crearea unor partide pe criteria entice. De aceea el a fost înregistrat când s-au prezentat semnături din jumătate din raioanele ţării, nu doar din Gagauzia.”
În sfârşit, trebuie să menţionăm că Ministerul Justiţiei condus de Oleg Efrim şi-a atras nu demult furia unei formaţiuni politice extraparlamentare, PNL-ul condus de Vitalia Pavlicenco, care acuză ministerul şi, în particular, pe şeful acestui de hărţuire şi discriminare. Povestea a început atunci când această formaţiune a dorit să-şi treacă în statutul său obiectivul unirii cu România. Răspunsul Ministerului Justiţiei a fost o sesizare la Curtea Constituţională căreia i s-a cerut să se pronunţe dacă un astfel de obiectiv în statutul unei formaţiuni politice nu ar contravine constituţiei în partea ce ce garantează independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. În viziunea Vitaliei Pavlicenco, Ministerul Justiţiei îi „hărţuieşte” astfel partidul. Cum răspunde Oleg Efrim unor astfel de acuzaţii?
„În lupta lor pentru putere, partidele politice încearcă să se facă vizibile prin astfel de discursuri. Dar articolul 41 din constituţie spune clar – sunt interzise partidele care au drept scop pierderea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei RM. Totuşi, noi nici măcar nu am refuzat înregistrarea, ci am solicitat curţii să se pronunţe şi vom acţiona în funcţie de decizia magistraţilor.”
Oficial, în Republica Moldova există în prezent 36 de partide. Printre formaţiunile de recentă apariţie figurează Partidul Acţiunea Europeană, creat de unul dintre transfugii din partidul premierului în exerciţiu, Mihai Godea, Partidul Popular Socialist al fostului fruntaş comunist Victor Stepaniu, sau Partidul Regiunilor fondat de guvernatorul autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Mihail Formuzal.
In unele tari, precum in Statele Unite, un partid politic, pentru a exista, trebuie inregistrat pe linga Comisia Electorala Centrala (care in America e numita „Comisia Electorala Federala“). In altele, precum in Romania, partidele se inregistreaza la tribunal.
Multe legislatii interzic un anume tip de formatiuni politice, de extrema dreapta, sau de extrema stanga. In Rusia sint interzise chiar si partidele fondate pe identitatea etnica sau religioasa. Tot asa, in Portugalia, stat unitar prin constitutie, sint interzise partidele care ar promova o identitate regionala in detrimentul unitatii nationale.
Unele tari pun conditii tehnice stricte inregistrarii unui partid: un numar minim de membri, de pilda, care e in general de citeva sute, dar care in alte parti e mai ridicat, ceea ce poate exclude partidele mici, sau cu scopuri declarat fanteziste, cum ar fi, sa zicem: „Miscarea Revolutionara pentru Eliberarea Piticilor din Gradina“. In Portugalia, un partid, pentru a-si vedea statutul acceptat de catre Curtea Suprema trebuie sa prezinte 5.000 de semnaturi de alegatori, ceea ce, desigur, penalizeaza formatiunile mici si da un avantaj partidelor traditionale, deja instalate.
In Rusia, legislatia este extrem de restrictiva, impunand un numar de membri de minimum 50.000 (!) pentru ca un partid sa poata fi inregistrat, ceea ce a dus anul trecut la respingerea inregistrarii Partidului Libertatii Poporului (Партия народной свободы) al lui Boris Nemţov. Ulterior, Medvedev a promis ca incepind din 2013 pragul numarului de membri necesar pentru ca un partid sa fie inregistrat sa coboare la 500 de membri... de 100 de ori mai putin decit actualmente.
In sfarsit, unele tari, precum Franta, au suprimat, in numele dreptului de asociere, intregul arsenal juridic precedent care punea unele limite procedurii de creare a unui partid politic. In Franta, asadar, foarte toleranta in acest domeniu, pina si o secta se poate inscrie ca un partid politic... sau o „Miscare Revolutionara pentru Eliberarea Piticilor din Gradina“.
----------------------------------
În Republica Moldova, cerinţele impuse de norma legală pentru înregistrarea unei formaţiuni politice fi putut probabil fi considerate indulgente dacă n-ar fi existat numeroase cazuri în care formaţiuni politice în devenire ar fi reclamat îngrădiri menite să le împiedice apariţia. Se întâmpla foarte des până în 2009. Guvernarea comunistă de atunci era frecvent suspectată că inventează impedimente artificiale în calea înregistrării unor partide previzibil oponente şi este suficient aici să ne amintim cazul formaţiunii actualului prim-ministru Vlad Filat. Partidul aflat acum la guvernare în alianţă cu altele două era cât pe ce să nu fie înregistrat pe motivul unei pretinse prezenţe a semnăturilor false în lista de aderenţi obligatorie la momentul înregistrării. Şi acest caz încheia doar o serie de scandaluri centrate pe acuzaţii de abuzuri şi presiuni politice care ar fi fost exercitate de Ministerul Justiţiei în procesul de înregistrare a formaţiunilor politice.
Din 2009 şi până acum, lista formaţiunilor politice înregistrate oficial s-a extins cu 9 partide noi, majoritatea aparent în opoziţia cu guvernarea. Nimic mai convingător că înregistrarea formaţiunilor politice s-a relaxat, crede ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, şi nu pentru că legea s-ar fi liberalizat, aceasta fiind aceiaşi ca şi până la 2009, ci pentru că, opinează ministrul, a dispărut amestecul politic într-o chestiune atât de tehnică cum este înregistrarea:
„Nu există limite la perfecţiune. Întotdeauna este loc pentru mai bine. Dar cel puţin de când sunt eu ministru, niciunui partid nu i s-a refuzat înregistrarea. Aceleaşi prevederi legale care funcţionau până în 2009 sunt valabile şi acum, dar pur şi simplu au dispărut abuzurile,”afirmă Oleg Efrim.
Dar pentru a fi înregistrate, partidele trebuie să prezinte o listă cu 4 mii de aderenţi, provenind din cel puţin jumătate de raioane. Unii consideră exagerată şi această cifră, şi restricţia teritorială ce l-a împiedicat, bunăoară, vreme îndelungată başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, să-şi facă partid. Nu ar trebui regândite aceste condiţii, l-am întrebat pe ministrul justiţiei:
„Noi vorbim totuşi de partid politic, o categorie aparte de persoană juridică care îşi propune drept scop să lupte pentru a deţine puterea. Dacă acesta nu poate aduna în jurul ideii sale 4 mii de persoane, ce viitor poate avea un astfel de partid?
Cu Partidul regiunilor, pot să vă spun că legea interzice crearea unor partide pe criteria entice. De aceea el a fost înregistrat când s-au prezentat semnături din jumătate din raioanele ţării, nu doar din Gagauzia.”
În sfârşit, trebuie să menţionăm că Ministerul Justiţiei condus de Oleg Efrim şi-a atras nu demult furia unei formaţiuni politice extraparlamentare, PNL-ul condus de Vitalia Pavlicenco, care acuză ministerul şi, în particular, pe şeful acestui de hărţuire şi discriminare. Povestea a început atunci când această formaţiune a dorit să-şi treacă în statutul său obiectivul unirii cu România. Răspunsul Ministerului Justiţiei a fost o sesizare la Curtea Constituţională căreia i s-a cerut să se pronunţe dacă un astfel de obiectiv în statutul unei formaţiuni politice nu ar contravine constituţiei în partea ce ce garantează independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. În viziunea Vitaliei Pavlicenco, Ministerul Justiţiei îi „hărţuieşte” astfel partidul. Cum răspunde Oleg Efrim unor astfel de acuzaţii?
„În lupta lor pentru putere, partidele politice încearcă să se facă vizibile prin astfel de discursuri. Dar articolul 41 din constituţie spune clar – sunt interzise partidele care au drept scop pierderea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei RM. Totuşi, noi nici măcar nu am refuzat înregistrarea, ci am solicitat curţii să se pronunţe şi vom acţiona în funcţie de decizia magistraţilor.”
Oficial, în Republica Moldova există în prezent 36 de partide. Printre formaţiunile de recentă apariţie figurează Partidul Acţiunea Europeană, creat de unul dintre transfugii din partidul premierului în exerciţiu, Mihai Godea, Partidul Popular Socialist al fostului fruntaş comunist Victor Stepaniu, sau Partidul Regiunilor fondat de guvernatorul autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Mihail Formuzal.
